Nr. 10-12/2001
Buletinul
INSTITUTULUI ROMĂN
DE
GENEALOGIE ȘI HERALDICĂ
"SEVER ZOTTA"
III, 10-12
Iași
25.XII.2001
Ce înseamnă revista "Arhiva
Genealogică"
Cifrele dau întotdeauna imaginea de necontestat a unei realităţi.
Două volume succesive din Bibliografia Istorică a României
demonstrează, cu puterea statisticii, ce înseamnă revista "Arhiva
Genealogică". Volumul VIII (Bucureşti, 1996) al acelei publicaţii
înregistrează 50 de titluri de genealogie şi 24
de heraldică apărute în anii 1989-1994. Excluzând
volumele (de autor sau culegeri de studii) şi articolele din alte reviste,
rezultă că cele mai multe (17 din cele 74 de titluri)
au apărut în Anuarul Institutului de Istorie "A. D. Xenopol",
în rubrica - pe atunci (1989-1993) - "Arhiva Genealogică".
Volumul IX (Cluj-Napoca, 2000) al aceleiaşi Bibliografii, acoperind
răstimpul 1994-1999, inventariază, pentru heraldică, 62
de titluri iar pentru genealogie - 172. Dând şi aici
deoparte cărţile, volumele colective, articolele publicate în
afara ţării sau în alte reviste, se vede că cele mai multe
studii - 115 din totalul de 234 - au fost găzduite tot de
"Arhiva Genealogică". În decurs de numai cinci ani, numărul
studiilor de heraldică a crescut de 2,5 ori iar al celor de genealogie
de 3,4 ori: creşterea este evident legată de apariţia "Arhivei
Genealogice" începând din 1994, ca publicaţie de-sine-stătătoare,
capabilă să valorifice roadele unui mare număr de cercetători,
dar şi să impulsioneze respectivele cercetări. Astfel, ea
este însuşi tărâmul pe care a renăscut un domeniu
de cercetare. M.
M. Sz.
AL XI-LEA CONGRES DE GENEALOGIE
ŞI HERALDICĂ
În împrejurările apăsătoare care au urmat atacului
din 11 septembrie asupra "gemenilor" de la New York, lucrările
celui de-al XI-lea Congres de Genealogie şi Heraldică s-au deschis
la 20 septembrie, orele 9.30, în Sala mare a Filialei Iaşi a
Academiei Române. Cuvântul inaugural a pus în evidenţă
greutăţile neaşteptate pe care organizatorii au trebuit să
le depăşească - în primul rând, neaşteptatul
gest al Primăriei Municipiului Iaşi, care, cu numai câteva
zile înaintea deschiderii Congresului, a retras toate cazările
gratuite promise în luna iulie; pe de altă parte, Fundaţia
Culturală Română - alt sprijinitor tradiţional,
în ultimii ani - nu a binevoit să răspundă în
nici un fel mesajului trimis, în timp util, de Preşedintele şi
de Administratorul-Delegat al Institutului (deşi implicarea respectivei
instituţii ar fi fost pe deplin justificată acum, când,
pentru prima dată, la Congres au participat români de pretutindeni,
fiind reprezentată până şi vatra aromânilor).
În aceste condiţii, Institutul "Sever Zotta" a trebuit
să se bizuie aproape exclusiv pe forţele proprii; solidaritatea
generoasă a unor vechi sprijinitori a intervenit cu promptitudine,
astfel încât cheltuielile mai mari decât cele prevăzute
nu au fost de natură să pună în pericol proiectele
de viitor ale societăţii. Lista sponsorilor, inserată în
programul Congresului, a sporit şi ea, cu VA-Tech (Bucureşti),
S.C.POLIROM Co. S.A (Iaşi) şi World Trade Center (Iaşi),
această din urmă instituţie - reprezentată de d-l prof.
dr. Dan Gâlea - oferind congresiştilor recepţia de închidere,
în seara zilei de sâmbătă, 22 septembrie.
Timp de trei zile şi jumătate, în opt şedinţe
în secţii şi trei şedinţe în plen, s-au
citit 65 de comunicări din cele 72 înscrise în program
(cf. Buletinul, 7-9/2001, p.2-6), ceea ce înseamnă un
procent de 90,3 %. Pe marginea comunicărilor, s-au purtat discuţii
interesante şi folositoare, într-o atmosferă colegială
şi amicală. Caracterul de şcoală al întrunirilor
de la Iaşi a fost pus într-o lumină şi mai puternică,
cei prezenţi acceptând că învăţăm
împreună, dar şi unii de la alţii, pentru a
progresa împreună; prezenţa îmbucurătoare
a tinerilor (unii încă studenţi) asigură şi continuitatea,
şi dezvoltarea ulterioară a acestor preocupări.
Alegerea noului Preşedinte al Institutului
Situaţia specială a zilei de 22 septembrie la Iaşi (interzicerea
circulaţiei maşinilor împiedicând accesul simplu la
WTC) a obligat la refacerea "din mers" a programului acelei zile.
Astfel, s-a hotărât ca întrunirea Consiliului Ştiinţific
să fie simultană cu Adunarea Generală (conform articolului
16 din Statute), la orele 16; pentru desemnarea noului preşedinte,
conform procedurii stabilite anterior, Consiliul Ştiinţific s-a
întrunit în şedinţă intimă la orele 11.30.
După numărarea voturilor - distribuite de electori între
cei trei candidaţi propuşi de Comitetul Director - mandatul d-lui
Paul Cernovodeanu a încetat şi noul Preşedinte a
fost desemnat în persoana d-lui Mihai Dim. Sturdza.
AL XI-LEA CONGRES DE GENEALOGIE
ŞI HERALDICĂ
Adunarea Generală a membrilor Institutului
După ce s-a constatat că poate lucra în chip statutar,
în condiţiile prevăzute de articolele 16 şi 17 din
Statute, Adunarea Generală s-a desfăşurat între orele
16 şi 17, sub conducerea Administratorului-Delegat al Institutului
"Sever Zotta". Desemnarea noului Preşedinte a fost validată
prin aplauze (conform art.15, lit. f) şi d-l Mihai Dim. Sturdza
a rostit o scurtă alocuţiune. Administratorul-Delegat a supus,
apoi, Adunării Generale, celelalte chestiuni aflate pe ordinea de zi:
1) completarea Consiliului Ştiinţific - în
locul d-nei Maria Dogaru (retrasă din motive de boală)
şi al d-lui Adrian Andrei Rusu (declarat retras prin neplata
cotizaţiilor), au fost propuse d-na Ileana Căzan (secretar
al Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie)
şi d-na Cătălina Opaschi; ambele propuneri au fost
validate de Adunarea Generală, conform art.15, lit. a, din Statute;
2) alegerea primilor membri de onoare - în urma
recomandării Administratorului-Delegat, Comitetul Director a propus
proclamarea ca membri de Onoare ai Institutului Român de Genealogie
şi Heraldică "Sever Zotta" a d-lor Donald M. Nicol
(Marea Britanie), Ivan Božilov (Bulgaria), Giorgio Aldrighetti
şi Pier Felice degli Uberti (Italia); toate propunerile au fost
acceptate şi validate de Adunarea Generală, conform art. 15, lit.
e, din Statute;
3) validarea activităţii Comitetului Director
- Adunarea Generală a constatat că nici una dintre hotărârile
Comitetului Director şi nici unul dintre Regulamentele stabilite
de acesta în intervalul scurs de la prima ei întrunire (mai
1999) nu a făcut obiectul vreunei constestaţii în urma publicării
lor în Buletinul Institutului Român de Genealogie şi
Heraldică "Sever Zotta" (de la nr.7/1999 până
la nr.7-9/2001); ca atare, actele respective au fost declarate validate
de Adunarea Generală; de asemenea, au fost validate toate cooptările
de membri (activi şi asociaţi) ai Institutului, avizate în
acelaşi interval de Comitetul Director şi comunicate prin acelaşi
Buletin;
4) informată despre dificultăţile întâmpinate
în colectarea cotizaţiilor şi constatând că apelurile
repetate, prin corespondenţă, pentru achitarea lor, produc cheltuieli
însemnate şi care, prin efectele lor, devin nejustificate, Adunarea
Generală a mandatat, prin consens, Comitetul Director să urmeze
şi să aplice, cu toată fermitatea, prevederile înscrise
în Statute şi în Regulamentul cotizaţiilor.
Conform hotărârii luate în 1999 privind periodicitatea
Congreselor de Genealogie şi Heraldică de la Iaşi, următorul
Congres - al XII-lea - va avea loc în anul 2003 (cu acelaşi prilej,
vor avea loc şi alegerile pentru Consiliul Ştiinţific, pentru
un nou mandat de cinci ani). Participanţii vor fi consultaţi cu
privire la perioada în care va fi fixat (luna mai sau luna septembrie);
tematica generală va fi anunţată în cursul verii anului
2002.
Şedinţele Comitetului Director
Şedinţa din 9 octombrie 2001. Administratorul-Delegat
a prezentat problemele legate de alcătuirea bilanţului contabil
pentru anul 2000, cerut de DGAFP Iaşi în baza prevederilor legale.
Cu prilejul alcătuirii acestui bilanţ (care urmează a fi
depus, cu întârziere, la 15 octombrie), s-a constatat că
Institutul "Sever Zotta" a încheiat anul financiar precedent
cu un excedent de 25.995.522 lei. La capitolul "cheltuieli", suma
cea mai mare o reprezintă cheltuielile de comunicaţie (servicii
poştale, expediţii, telefon etc). Pentru a intra în legalitate
şi sub aspectul evidenţelor financiare, apare necesitatea constituirii
unui organism special cu atribuţii în acest sens. Pe de altă
parte, programul editorial aflat acum în pregătire impune şi
el constituirea unui asemenea organism. În acest context, la propunerea
Administratorului-Delegat, s-a decis constituirea Comisiei pentru gestionarea
patrimoniului şi a Comisiei pentru publicaţii. Componenţa
lor va fi stabilită la următoarea întrunire a Comitetului
Director.
Şedinţa din 13 noiembrie 2001. S-au făcut propuneri
pentru componenţa celor două comisii a căror constituire
a fost decisă la şedinţa anterioară a Comitetului Director.
Ţinând seama de prevederile statutare, de acelea ale Regulamentului
comisiilor (publicat în Buletin, 4-6/200, p.4-5) şi
de caracterul organizării generale a Institutului, s-a căzut de
acord ca din Comisia publicaţiilor să facă parte următorii
membri ai Institutului "Sever Zotta": d-nii Ştefan Andreescu,
I. Caproşu, Paul Cernovodeanu, Ioan-Aurel Pop şi d-na Maria Magdalena
Székely. Comisia pentru gestionarea patrimoniului va fi compusă
din d-nii Gabriel Bădărău, Mircea Ciubotaru, Cătălin
Hriban, Liviu Papuc şi Silviu Vacaru. S-a decis, de asemenea, nominalizarea
d-lui Constantin Ittu în calitate de cancelar al Colegiului Heraldic
al Institutului. Atribuţiile precise ale celor trei organisme vor fi
stabilite ulterior.
În şedinţele din 9 octombrie şi 13 noiembrie, s-a avizat
primirea de noi membri.
Şedinţa din 11 decembrie 2001. Colectarea cotizaţiilor
aferente anului care se încheie a stat în centrul atenţiei.
Dintre cei 152 de membri (câţi numără Institutul "Zotta"
la această dată), nu mai puţin de 65 - aproape 43 %
- au restanţe care privesc perioade între trei luni (trimestrul
în curs) şi 27 de luni, totalizând aproape 15.000.000
lei. În aceste condiţii, Preşedintele Institutului s-a
adresat direct persoanelor cu restanţe mai mari de un trimestru (prin
scrisoarea circulară nr.54/3.XII.2001) iar Comitetul Director a decis
să mai aştepte numai până la jumătatea lunii ianuarie
înainte de a uza de mandatul încredinţat, în această
problemă, de Adunarea Generală în septembrie a.c. (cf. acest
Buletin, p.3, pct.4).
În şedinţă comună cu Biroul Permanent al CHGS-I,
Administratorul-Delegat a prezentat o scurtă informare cu privire la
întâlnirea de la Bucureşti (20 noiembrie) pentru discutarea
propunerilor de modificare a H. G. 64/1993 (cf. Buletinul, 7-9/2001,
p.13); la această întâlnire, au participat - din partea
CNHGS - d-na Ileana Căzan (secretar) şi d-l Paul Cernovodeanu
(vicepreşedinte), iar din partea CHGS-I - d-na Maria Magdalena Székely
(secretar) şi d-nii Mircea Ciubotaru (preşedinte interimar), Ştefan
S. Gorovei şi Sorin Iftimi. Îmbunătăţirile propuse
la Bucureşti vor fi discutate în proxima şedinţă
a CHGS-I. Totodată, a fost analizată situaţia revistei "Arhiva
Genealogică", aflată din nou în impas ca urmare a situaţiei
financiare a Editurii Academiei Române. Conform informaţiilor
obţinute de la editură, revista şi-ar putea continua apariţia
cu numărul obişnuit de pagini (corespunzător atât necesităţilor
actuale, cât şi proiectelor de viitor) dacă s-ar putea găsi
o sponsorizare.
În memoria lui Sever Zotta
Am informat, la timpul potrivit, despre demersurile făcute în
vederea cinstirii memoriei lui Sever Zotta la Iaşi: aşezarea unei
plăci comemorative pe zidul vechii stăreţii de la Mănăstirea
Golia (unde, în anii 1912-1913, a fost redacţia "Arhivei
Genealogice") şi "botezarea" actualei Alei Copou
cu numele lui Sever Zotta (întrucât a locuit acolo pe vremea
când mica stradă se numea Aleea Principesa Maria). Am informat,
de asemenea, despre succesul unui demers şi despre insuccesul celuilalt
(cf. Buletinul, 4-6/2000, p.6-7 şi 7-9/2000, p.1). În
acest ultim caz, continuarea stăruinţelor ne-a adus, până
la urmă, un răspuns … încurajator - nr. 26/14.09.2001
- sub semnătura d-lui consilier Val Condurache, Preşedintele
Comisiei de Cultură a Consiliului Municipal Iaşi:
La adresa dumneavoastră înregistrată la Consiliul Local
al Municipiului Iaşi - Comisia de Cultură sub nr.432/2001 prin
care solicitaţi schimbarea denumirii în "Aleea Sever Zotta"
a actualei Alei Copou, Vă comunicăm următoarele:
Solicitarea dumneavoastră a fost supusă atenţiei Comisiei
de Cultură a Consiliului Local al Municipiului Iaşi şi s-a
avizat în principiu. Proiectul de hotărâre va fi înaintat
pentru aprobare plenului Consiliului Local în momentul în care
va fi definitivată lista completă de propuneri a comisiei.
Tot în cursul anului trecut, ne-am adresat (2 august 2000) şi
Ministerului Afacerilor Externe, cu rugămintea ca, prin canalele specifice,
să încerce a afla amănunte despre sfârşitul lui
Sever Zotta. Cu numărul C1/4260 din 1 septembrie 2000,
sub semnătura d-lui Mihai-Răzvan Ungureanu, Secretar de
Stat, am primit următorul răspuns:
"Ambasada României la Moscova a făcut demersurile necesare
în problema de referinţă la conducerile Arhivei Militare
de Stat din Rusia, Centrului principal de informaţii al Ministerului
Afacerilor Interne şi Direcţiei Consulare a Ministerului rus al
Afacerilor Externe. În urma demersurilor oficiale ale ambasadei noastre
la Moscova, am primit de la instituţiile ruseşti abilitate asigurări
că ni se va răspunde în următoarele două luni,
în măsura în care în arhive se vor identifica datele
necesare. De asemenea, s-a luat legătura cu Asociaţia obştească
"Memorial", specializată în identificarea şi
publicarea de date despre persoane care au fost supuse represiunilor şi
au avut de suferit în urma acţiunilor comunismului. Întrucât
conducerea respectivei asociaţii s-a aflat în concediu până
la sfârşitul lunii august a.c., verificarea în arhiva acesteia
va avea loc în cursul lunii septembrie a.c.".
Până la data când s-a încheiat redactarea prezentului
număr al Buletinului (25 decembrie 2001), faza ilustrată
de aceste două răspunsuri oficiale nu fusese încă depăşită
în vreun fel. Comentariile sunt de prisos; totuşi, cel puţin
când e vorba de autorităţile noastre municipale, rămâne
valabilă trista constatare (generală, de altminteri) care priveşte
lipsa de interes faţă de valorile culturale şi ştiinţifice
ale capitalei Moldovei.
Conferinţele Institutului "Sever Zotta"
În cursul anului 2000, Institutul "Sever Zotta" a iniţiat
un prim ciclu de conferinţe, cu subiectul Modelul în formarea
şi deformarea societăţii, primii conferenţiari fiind
profesorii Neagu M. Djuvara şi Constantin Bălăceanu-Stolnici,
membri fondatori ai Institutului (cf. Buletinul, 4-6/2000, p.2).
În toamna anului curent, s-a inaugurat un al doilea ciclu de conferinţe,
sub titlul Tezaure documentare româneşti peste hotare,
deschiderea revenind d-lui dr. Florin Marinescu, membru fondator
al Institutului "Sever Zotta". În ziua de 14 noiembrie,
în Sala "B. P. Hasdeu" a Bibliotecii Centrale Universitare
"M. Eminescu" - pusă la dispoziţie, cu multă amabilitate,
de directorul instituţiei, d-l prof. dr. Alexandru Călinescu -
expunerea d-lui Marinescu, despre tezaurele arhivistice din Grecia, a adunat
un public neaşteptat de numeros. În acelaşi ciclu, vor urma
- sperăm - conferinţe despre tezaurele arhivistice (de documente
româneşti sau cu informaţii privind istoria românească)
din Rusia, Polonia, Italia, Ungaria etc. Cele două cicluri de conferinţe
se vor continua în paralel.
Ideologia medievală a Puterii
Programul de cercetări privind Ideologia medievală a Puterii
- iniţiat şi întemeiat la Iaşi de d-l profesor Dumitru
Nastase, membru fondator şi consilier onorific al Institutului
"Sever Zotta" - a proiectat, pentru toamna anului 2001, cea de-a
treia dezbatere tematică. Reamintim că prima dezbatere de acest
gen a fost organizată în 1997, cu tema Suveranitate şi
ideologie politică în Evul Mediu şi s-a ţinut paralel
cu lucrările celui de-al VIII-lea Congres de Studii Genealogice (8-11
mai 1997); cea de-a doua dezbatere - cu tema PUTEREA : Stat şi Biserică
în Evul Mediu românesc - a avut loc la 22 octombrie 1999
(cf. Buletinul, 11/1999). Anul acesta, intenţia organizatorilor
neputând fi dusă la îndeplinire în modul proiectat,
s-a optat pentru o formulă mai simplă (şi mai avantajoasă,
totodată), care va fi păstrată şi pentru reuniunile
viitoare. Astfel, al treilea Seminar, cu tema ŞTEFAN CEL
MARE. Semne şi expresii ale Puterii, a avut loc în ziua de
13 decembrie 2001, în Casa Catargi (Bd. Carol I nr. 22), întrucât
Institutul de Istorie "A. D. Xenopol" i-a refuzat găzduirea.
Au prezentat comunicări: prof. dr. Dumitru Nastase (Pictura
exterioară a bisericii din Bălineşti şi ferecătura
Tetraevanghelului de la Feleac), dr. Maria Magdalena Székely
("Vino să-ţi arăt mireasa, nevasta Mielului !".
Cădelniţa domnească de la Putna şi semnificaţia
ei) şi prof. dr. Ştefan S. Gorovei (Crinii lui Ştefan
cel Mare. Între Capeţieni şi Paleologi).
Organizatorii îşi propun să reunească, într-un
volum, comunicările prezentate la aceste trei reuniuni ştiinţifice
(în măsura în care, prin grija autorilor lor, ele n-au
văzut deja lumina tiparului) şi să continue seria dezbaterilor
sub forma unor Seminarii anuale.
Publicaţii
ILIE LUCEAC, Familia Hurmuzaki : între ideal şi realizare,
Cernăuţi, Ed. "Alexandru cel Bun"-Timişoara, Ed.
"Augusta", 2000, 364 p.
Rolul cu totul excepţional al Hurmuzăkeştilor în istoria
românească îndeamnă, în continuare, şi
la cercetări, şi la reflecţie. După lucrarea d-lui Petru
Rusşindilar, apărută în 1995 (Hurmuzăcheştii
în viaţa culturală şi politică a Bucovinei,
Iaşi, Ed. "Glasul Bucovinei"), un alt fiu al Bucovinei, profesor
la Cernăuţi, înfăţişează, cu dragoste
şi înţelegere, noi aspecte din istoria acestei familii,
cu referire specială la două generaţii ale ei. La urmă,
un arbore genealogic ilustrează evoluţia acestui neam până
în veacul XX (adaosuri sunt necesare pentru ultimele generaţii).
Cornova, coord. VASILE ŞOIMARU, Chişinău, 2000, 708
p.
Satul natal al părintelui Paul Mihail (1905-1994) a stârnit interesul
cercetătorilor încă din perioada interbelică, după
investigaţia făcută acolo de echipele lui Dimitrie Gusti
în 1931. Pentru genealogie - înţeleasă mai ales ca
ştiinţă a istoriei familiilor - Cornova prezintă
un interes aparte, marcat de subtitlul volumului editat de d-l Ovidiu Bădina
în 1997: "un sat de mazili". Partea a VI-a din prezentul
volum (p.567-632) este intitulată Neamuri de nobili, mazili şi
preoţi din Cornova şi este semnată de Ion Varta şi
Tatiana Varta. Autorii au dat mici schiţe istorice precum şi spiţe
genealogice. Foarte interesante sunt definiţiile (p.225-227) dvorenilor,
mazililor şi ţăranilor.
OCTAV-GEORGE LECCA, Familiile boiereşti române. Istorie şi
genealogie (după izvoare autentice). Cu adnotări, completări
şi desene de MATEIU CARAGIALE. Ediţie de ALEXANDRU CONDEESCU,
Bucureşti, "Libra", Muzeul Literaturii Române, 2000,
688 p. + 2 pl. color.
O scriere de acum un secol (1899) a fost reeditată numai pentru că
un exemplar al ei, păstrat la Muzeul Literaturii Române, poartă
câteva - puţine şi neînsemnate în ordine ştiinţifică
- însemnări ale lui Mateiu Caragiale. Cartea aceasta a fost aspru
(şi foarte îndreptăţit) criticată, chiar la vremea
primei sale ediţii, de doi erudiţi ai timpului: Nicolae Docan
(în "Arhiva", Iaşi) şi Ştefan Orăşanu
(în "Convorbiri Literare", Bucureşti). Autorul însuşi
a tras, atunci, concluziile care se impuneau şi s-a străduit să
dea un aspect mai ştiinţific operei sale, în albumul din
1911. Retipărirea de acum - fără nici un comentariu critic,
fără nici cea mai mică informaţie despre autor şi
opera sa (în general), justificată numai prin "adnotările,
completările şi desenele" lui Mateiu Caragiale - descumpăneşte
şi (fie-mi permis cuvântul) întristează: ea înseamnă
repunerea în circulaţie a unui mare pachet de informaţii
fanteziste sau eronate într-un moment când studiile genealogice
din România se clădesc pe terenul ferm al documentaţiei
şi al metodelor ştiinţifice, cu înlăturarea nemiloasă
a aşa-ziselor tradiţii. Din acest punct de vedere, ne aflăm
în faţa unei reeditări inutile.
Ştefan S. Gorovei
Ghiculeşti înstrăinaţi
?
Sub acest titlu (dar fără semnul interogaţiei), d-l Radu
Sc. Greceanu a prezentat, mai demult, "ramura elveţiană a
descendenţilor lui Ion Ghica" - cf. "Arhiva Genealogică",
II (VII), 1995, 3-4, p.121-132. Îl reluăm, interogativ, pentru
a semnala un caz deosebit, pe care îl recomandăm specialiştilor
spre cercetare şi dezlegare. Există în Atena o familie care,
purtând numele Ghika, păstrează tradiţia despre
strămoşul plecat din "Moldovalahia" în împrejurările
războiului de la 1821-1822 (?). D-na Kalomira Ghika a avut bunăvoinţa
şi răbdarea să alcătuiască, pentru mine, un arbore
genealogic al urmaşilor lui Dimitrie, fiul lui Ioan,
cel dintâi înaintaş cunoscut. Din informaţiile culese
de la d-sa, rezultă că, după terminarea războiului de
independenţă, acest Ioan s-a stabilit în insula Eubeea,
unde a cumpărat o suprafaţă mare de pământ. Posteritatea
lui cuprinde mai multe ramuri. Documentele de familie s-au pierdut din vechime
şi n-a rămas decât puternica tradiţie a obârşiei
din "Moldovalahia".
Există, în arborele Ghiculeştilor din România, un
Dimitrie, fiu al unui Ioan Ghica: în ramura munteană,
Iancu Ghica - fiu al marelui ban Scarlat şi nepotul celebrului mare
ban Dimitrie - a avut doi fii, despre care genealogiile tac: Pericle şi
Dimitrie. Poate fi, aici, mai mult decât o omonimie ? Este, oare,
acest Dimitrie "moldovalahul" plecat să lupte pentru
independenţa Greciei ? Sau poate fi vorba de o altă descendenţă,
din Ghiculeştii ale căror urme se pierd încă în
veacul XVIII ? (Şt. S. G.)
ÎN CURÂND
HERB
Revista Româna de Heraldica
Sumarul primului număr (1-2/1999) are următoarea
cuprindere (din lipsă de spaţiu, se menţionează
numai autorii):
Dosar: Stemele Principatelor Române şi
ale domnilor lor în veacurile XIV-XVI (trei studii apărute
în publicaţii rare şi unul inedit): Constantin Moisil
(1949); Ştefan S. Gorovei (1972); Dan Cernovodeanu (inedit,
1976); Jean-Nicolas Mănescu (1982).
Comunicări la cel de-al IX-lea Congres de Genealogie şi
Heraldică (Iaşi, 13-16 mai 1998). HERALDICĂ:
Lucia Berdan, Constantin Ittu, Dan Cernovodeanu, Petre Ş. Năsturel,
Tudor R. Tiron, Paraschiva-Victoria Batariuc, Constantin E. Ştefănescu,
Silviu Andrieş-Tabac. SIGILOGRAFIE: Voica Maria Puşcaşu.
INSIGNIOLOGIE: Maria Dogaru, Jean-Nicolas Mănescu. VEXILOLOGIE:
Niculae Koslinski, Sorin Iftimi.
Comunicări în şedinţele CHGS-I în
anul academic 1998-1999: Ştefan S. Gorovei, Petronel
Zahariuc.
Volumul va putea fi cumpărat de la redacţia revistei "Arhiva
Genealogică" (Str. Lascăr Catargi nr.15, 6600 Iaşi)
sau primit prin poştă (cu achitarea taxelor de expediţie).
Membrii Institutului Român de Genealogie şi Heraldică
"Sever Zotta", cu cotizaţia achitată la zi, vor
putea achiziţiona un exemplar cu preţ redus
|
Memoria familială : un model excepţional
Institutul "Sever Zotta" a primit spre păstrare un dosar
voluminos, greu de descris şi de definit: el este, în acelaşi
timp, un album (cu nenumărate fotografii sau reproduceri după
vechi portrete), o colecţie de spiţe genealogice (familii româneşti
şi străine) şi de documente (mai vechi sau mai noi). Această
operă impozantă, rezultat al unei documentări extraordinare
şi mărturie a unei pasiuni deosebite, ilustrează perfect
ceea ce ne-am obişnuit a numi memoria familială. D-na dr.
Simone Koch din Bucureşti (membră a Institutului "Sever Zotta")
a muncit ani în şir, adunând - cu o migală rar egalată
- tot felul de mărturii referitoare la înaintaşii d-sale,
germani după tată (ing. Ioan Alexandru Koch) şi polonezi
după mamă (Finarette Koch, născută Łączyński),
dar din familii stabilite între români şi înrudite
cu românii din nordul Moldovei. Finarette Koch era fiica lui Vlad
Łączyński (1860-1934) şi a Catincăi Grecu (1863-1921),
fata lui Costache Grecu şi a Smarandei Codrescu: de la aceştia
doi mai departe, cercetarea scoate la iveală, alături de neamurile
germane şi polone din liniile Koch şi Łączyński,
familiile moldoveneşti Arapu, Codrescu, Grecu, Pisoschi, Vasilco, Volcinschi
ş.a.
Autoarea - doctor în medicină - a făcut această muncă
pentru nepoţii şi strănepoţii săi, împrăştiaţi,
după vremuri, în toată lumea; a pornit de la povestirile
bătrânilor din familie şi nu s-a speriat când a venit
şi momentul să deschidă volumele de documente şi pachetele
arhivelor. S-a angajat într-o muncă uriaşă, pentru
care s-a pasionat şi pe care a dus-o până la capăt
"cu seriozitate semiştiinţifică" (după propria
mărturisire). Iar când a ajuns la capătul muncii, a trebuit
să constate cu tristeţe: "aşa de multe lucruri n-am
apucat să le întreb la timpul potrivit şi am rămas
cu goluri care ar fi putut fi evitate şi eu aş fi putut fi mai
bogată în amintiri"...
Excepţional ca model şi ca lecţie pentru recuperarea
memoriei familiale.
Se pregăteşte ediţia românească
a lucrării regretatului nostru coleg, membru-fondator al Institutului
"Sever Zotta", heraldistul Dan Cernovodeanu, L'évolution
des armoiries des Pays Roumains depuis leur apparition jusqu'à
nos jours (13-e - 20-e siècles), apărută
la Paris (1997) într-un număr redus de exemplare. Editura
"Istros" a Muzeului Brăilei şi-a asumat dificila
misiune de a tipări această ediţie. Dat fiind costul
ridicat al tipăririi masivei lucrări (text + album, cu
planşe alb/negru şi color), se face apel la prenumeranţă:
cei care doresc să-şi asigure achiziţionarea lucrării
- şi să sprijine, totodată, tipărirea ei
- sunt rugaţi să comande numărul dorit de exemplare
prin plata anticipată a (cel puţin) 100.000 lei pentru
un exemplar. Sumele se pot trimite la Muzeul Brăilei,
Cont sponsorizare 50075217575 Trezoreria Municipiului Brăila,
6100 Brăila, iar din străinătate - tot la
Muzeul Brăilei, Cont USD 2511.1 - 522.2, Banca
Comercială Română, RO - 6100 Brăila.
|
De la Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie
(Filiala Iaşi)
Şedinţele de comunicări
Marţi, 9 octombrie 2001: Silviu Tabac, Steme noi de oraşe
şi comune în R. Moldova; Elena Monu, Pomelnicul
triptic de la Obârşeni (jud. Vaslui); Ştefan S. Gorovei,
Originea familiei Callimachi. Un izvor nou.
Marţi, 13 noiembrie 2001: Noemi Bomher, Herb şi construcţie
în opera lui Mateiu Caragiale; Ştefan S. Gorovei, Maria Magdalena
Székely, Biserica risipită de la Nimirceni (Suceava).
Marţi, 11 decembrie 2001: Dumitru Nastase, Vulturul bicefal,
simbol elenic al "Învierii Neamului"; Ştefan S.
Gorovei, Căsătoriile imperiale ale lui Ştefan cel Mare.
Maria de Mangop (II).
Pentru viitoarele şedinţe din cursul acestui an academic, sunt
stabilite următoarele date: 15 ianuarie, 12 februarie,
12 martie, 9 aprilie, 14 mai şi 11 iunie 2002.
Modificările de date nefiind cu totul excluse, membrii CHGS-Iaşi
şi cei care doresc să asiste la aceste şedinţe sunt
rugaţi să se intereseze - tel.: 21.86.77; 16.44.16 (Mircea Ciubotaru);
26.32.00 (Ştefan S. Gorovei); 23.71.01 (Petronel Zahariuc) - pentru
confirmarea datei. În absenţa unor precizări speciale, locul
(Biblioteca Institutului "A. D. Xenopol", str. Lascăr
Catargi nr.15) şi ora (17.30) rămân întotdeauna
aceleaşi.
Membrii Comisiei şi membrii Institutului "Sever Zotta" sunt
invitaţi la aceste şedinţe şi sunt rugaţi să
anunţe din timp titlurile comunicărilor pe care doresc să
le prezinte. Reamintim că atât participarea la şedinţe,
cât şi prezentarea de comunicări nu sunt condiţionate
de apartenenţa la aceste societăţi.
ARHIVA GENEALOGICĂ
anul V (X), 1998, nr.1-2
Din cuprins (pe larg, în Buletin,
7-9/2000, p.9): Comisia de Heraldică, Genealogie şi
Sigilografie - Filiala Iaşi: cinci ani de activitate
* George D. Florescu, Planul unui Institut de Genealogie.
Memoriu [1938] * Comunicări la simpozioane/congrese
anterioare * Comunicări în şedinţele
CHGS-I în anul academic 1997-1998 * Izvoare genealogice
* Opera posthuma * Discuţii * Contribuţii genealogice
* HERB. CAIETE HERALDICE (IV) * Cronica ştiinţifică.
Volumul are XVI + 352 pagini, costă 40.000 lei şi
poate fi cumpărat de la redacţia revistei (Str.
Lascăr Catargi nr.15, 6600 Iaşi) sau primit prin
poştă (cu achitarea taxelor de expediţie).
Membrii Institutului Român de Genealogie şi
Heraldică "Sever Zotta", cu cotizaţia
achitată la zi, beneficiază de o reducere de 50%.
Fascicula 3-4 a anului X (1998) va cuprinde comunicările
prezentate la cel de-al VIII-lea Congres de Studii Genealogice
(Iaşi, 8-11 mai 1997), continuarea studiilor începute
în fascicula anterioară şi a cincea serie
din HERB. Caiete heraldice, ultima în această
formă înaintea transformării în publicaţie
de-sine-stătătoare.
|
Şedinţă extraordinară
Am informat, în numărul precedent al Buletinului (7-9/2001,
p.14), despre şedinţa extraordinară a Filialei Iaşi
a Comisiei de Heraldică Genealogie şi Sigilografie, care a
avut loc marţi, 21 august 2001, în legătură cu o chestiune
care a mai făcut obiectul unor dezbateri (infructuoase, din păcate)
în acelaşi cadru. Conform promisiunii, pentru informarea specialiştilor
şi în spiritul transparenţei care caracterizează activitatea
Filialei Iaşi a CHGS-I, reproducem, în cele ce urmează,
procesul-verbal al acestei şedinţe, în forma în
care a fost comunicat, imediat, şi preşedintelui CNHGS, d-l acad.
Dan Berindei.
Prezenţi : prof. univ. dr. Ioan CAPROŞU, cercet. şt.
dr. Mihai-Ştefan CEAUŞU, cercet. şt. Daniel CIOBANU; cercet.
şt. dr. Mircea CIUBOTARU, muzeograf Anton COŞA, prof. Andi M.
DAŞCHIEVICI, prof. univ. dr. Ştefan S. GOROVEI, cercet. şt.
Sorin IFTIMI, muzeograf Marcel LUTIC, prof. univ. dr. Gheorghe PUNGĂ,
cercet. şt. dr. Flavius SOLOMON, cercet. şt. dr. Maria Magdalena
SZÉKELY, muzeograf dr. Silviu VACARU, lector univ. Petronel ZAHARIUC.
Şedinţa este prezidată de dl. dr. Mircea Ciubotaru,
vicepreşedintele CHGS-I care, în deschidere, anunţă
că preşedintele în exerciţiu al Filialei, dl. Ştefan
S. Gorovei, şi-a suspendat, la 13 august a.c., exercitarea atribuţiilor
ce-i revin în respectiva calitate. Anunţă scopul acestei
şedinţe extraordinare : problema stemei municipiului Roman.
Ştefan S. Gorovei : prezintă cazul, rezumând cele
expuse în "Buletinul Institutului <<Zotta>>",
4-6/2001, p.5-11. În urma şedinţei din 12 iunie a.c., cazul
a fost prezentat, la 2 iulie, şi Comisiei Naţionale de Heraldică,
Genealogie şi Sigilografie, care s-a asociat poziţiei
adoptate la Iaşi. Acestea s-au comunicat la Roman la 16 iulie a.c.,
printr-o adresă a cărei copie va fi anexată procesului-verbal
al şedinţei de astăzi. Ulterior, însă, reprezentanţii
municipalităţii Romanului – în loc să răspundă
invitaţiei la dialog – au început să exercite
presiuni asupra preşedintelui CNHGS, acad. Dan Berindei, care ne-a
semnalat acest lucru prin d-na dr. Ileana Căzan, cu prilejul dezbaterii
de la Vaslui privind stema acestui judeţ (25 iulie); faţă
de poziţia noastră, presiunile au continuat, astfel încât,
la 3 august, preşedintele CNHGS a telefonat d-lui Gorovei la Constanţa,
rugând să se caute o soluţie care să satisfacă
doleanţele Consiliului Municipal Roman şi propunând o întâlnire
la Bucureşti a celor interesaţi. Dl. Gorovei a răspuns la
5 august printr-o amplă scrisoare personală, urmată de alta,
la 17 august (în legătură şi cu concursul de la Bacău);
depune copiile ambelor scrisori pentru arhiva CHGS-I. Întrucât,
la 12 iunie, dl. consilier Andone a afirmat că a găsit la Iaşi
o "sentinţă" gata formulată, lăsând
să se înţeleagă că preşedintele CHGS-I ar
fi pus la cale un fel de complot (dedus din afirmarea, de către vorbitori,
a aceluiaşi punct de vedere), dl. Gorovei a socotit că e preferabil
să-şi suspende exercitarea atribuţiilor ce-i revin ca preşedinte
al CHGS-I pentru a asigura, astfel, obiectivitatea în discuţiile
de azi şi până la clarificarea acestei situaţii. Punctul
său de vedere fiind cunoscut, afirmat public şi tipărit (rezumatul
comunicării din 11.I.2000 fiind publicat în acelaşi "Buletin",
1-3/2000, p.6-7), nu are nimic de adăugat la acestea. Precizează
că, până ieri, 20 august, la ora prânzului, nu sosise
nici un răspuns de la dl. acad. Berindei la scrisoarea ce i-a adresat
la 5 august a.c.
Mircea Ciubotaru : invită pe membrii prezenţi ai Filialei
să-şi exprime opiniile în această chestiune şi
cere d-lui Gorovei să rezume observaţiile şi obiecţiile
formulate de dl. Cătălin Hriban cu prilejul întâlnirii
de lucru din 14 august a.c.: "sub raport strict formal, din punctul
de vedere al procedurilor stabilite, lucrurile nu sunt clare. În acordul
semnat de preşedintele CHGS-I cu conducerea CNHGS, la 29 decembrie
1998, se prevede (art.9) că, în caz de neînţelegere
între beneficiari şi CHGS-I, se ajunge la arbitrajul CNHGS, proiectele
divergente urmând a fi prezentate şi discutate în plenul
CNHGS, în şedinţă publică. Or, la data aceea,
prin <<Comisie Naţională>> se înţelegea
numai grupul de membri din Bucureşti; de anul trecut, membrii Filialelor
sunt, implicit, membri ai CNHGS. Aceasta înseamnă că, acum,
întrunirea Comisiei Naţionale de Heraldică presupune şi
prezenţa membrilor Filialelor ! Pe de altă parte, la ce fel de
întâlnire este invitat dl. Gorovei ? Va fi o şedinţă
publică, a Comisiei Naţionale ? Sau o întrunire numai a
specialiştilor în heraldică şi sigilografie ? Sau numai
a conducerii (Biroului) Comisiei Naţionale ? În oricare din aceste
cazuri, putem delega pe dl. Gorovei – sau pot merge câţiva
membri ai Filialei Iaşi – pentru a susţine punctul nostru
de vedere. Dacă, însă, se doreşte o întâlnire
neoficială, cu caracter personal, nu crede că ar fi oportun şi
nici corect să delegăm pe cineva (oricine ar fi); dl. Gorovei
poate da curs invitaţiei, dar nu ca reprezentant al nostru şi
fără nici un mandat din partea Filialei noastre, putând
să afirme acolo numai punctul său de vedere strict personal".
Marcel Lutic : cedarea la presiuni de acest fel, fără o
bază ştiinţifică, ar putea crea un precedent periculos
pentru viitor, ceea ce ar însemna scăderea nivelului ştiinţific
al procesului de creare a armorialului nostru teritorial. Nu avem pentru
ce să ne modificăm decizia deja formulată.
Petronel Zahariuc : în anii ’70, când s-au creat
primele steme de judeţe şi municipii, doi specialişti de
marcă ai Comisiei au avut de înfruntat presiunile factorului
politic şi pe acelea ale ignoranţei din teritoriu; ca atare, au
trebuit să accepte şi unele compromisuri explicabile. Acum, toată
rezistenţa vine de la autorităţile locale, la fel de ignorante
în materie de heraldică, dar şi de istorie. Lucrurile vor
rămâne într-un punct mort, dacă nu se modifică
adecvat legislaţia în vigoare (HG 64/1993). În cazul de
faţă, nu avem nici un motiv întemeiat pentru a ne modifica
decizia : dacă am face-o, ne-am bate joc de meseria noastră. Poziţia
noastră trebuie să fie respectată; sau se doreşte, cumva,
să se treacă peste punctul nostru de vedere şi să se
lucreze fără noi ? CHGS-I nu-şi poate permite să subscrie
în nici un fel la alterarea patrimoniului nostru heraldic pentru crearea
unor pseudo-steme. Ne putem întreba de ce şi de data aceasta,
ca şi în cazul stemei Iaşilor, în 1997, conducerea
CNHGS se vădeşte tentată să pună la îndoială
competenţa Filialei de la Iaşi şi să acorde credit unor
opinii neîntemeiate ştiinţific. Pe de altă parte, niciodată
specialiştii de la Iaşi n-au fost chemaţi să-şi
spună părerea în problemele stemelor din Ţara Românească,
Oltenia, Dobrogea, Transilvania. Pentru ce, prin urmare, se socoteşte
că poziţia noastră este discutabilă şi, în
consecinţă, negociabilă ?
Flavius Solomon : ar trebui să nu se dea curs unor invitaţii
şi solicitări cu caracter personal, transmise pe căi neoficiale,
pentru a evita crearea unei atmosfere de suspiciune prin ocolirea sistematică
şi tot mai generalizată a regulilor general acceptate.
I. Caproşu : lucrurile trebuie lămurite din punct de vedere
legislativ. Susţine punctul de vedere exprimat de dl. Hriban. În
cazul unei întruniri de specialişti, ar trebui să meargă
la Bucureşti cei câţiva membri ai Filialei Iaşi cu
preocupări în domeniu. Nu mai avem ce discuta asupra fondului
problemelor stemei de la Roman şi pentru ultima oară să se
pună la vot decizia noastră în acest caz. Oraşul Roman
are cea mai frumoasă şi mai autentică stemă din Moldova
: este inacceptabil să o alterăm. Nu se poate face nici o concesie
în acest caz. Asemenea lucruri nu se stabilesc prin vot popular. Trebuie
să se ceară cu fermitate respectarea atribuţiilor şi
competenţei noastre. În nici un caz nu ne putem lega numele de
sacrilegii de acest fel.
Ştefan S. Gorovei întreabă pe dl. Caproşu dacă,
afirmând acestea, socoteşte că ar fi mai eficient ca Filiala
Iaşi să aibă puteri depline pentru avizarea definitivă
a stemelor pentru Moldova, ceea ce ar însemna abrogarea art. 9 din
acordul dintre CNHGS şi CHGS-I.
I. Caproşu răspunde afirmativ, explicând că,
în aceste probleme, decizia nu trebuie să aparţină
unei singure persoane sau unui grup restrâns de la "centru".
Maria Magdalena Székely : din câte ştim, Biroul
CNHGS este, în acest moment, descompletat, prin decesul heraldiştilor
Dan Cernovodeanu şi J. N. Mănescu şi prin indisponibilitatea
d-nei Maria Dogaru. Ca urmare, ar fi necesară refacerea acestei structuri
care să asigure, eventual, medierea în caz de divergenţă,
în spiritul art.9. Pe de altă parte, însă, această
mediere nu se mai potriveşte cu actuala situaţie : acum, suntem
şi noi membri ai CNHGS, deci o parte integrantă a ei, cu drepturi
depline. Noi nu am ridicat nici un fel de obiecţii la unele steme din
Banat, Transilvania şi Ţara Românească pe care, din
punct de vedere heraldic, le considerăm rebuturi (Călan, Haţeg,
Hunedoara, Orăştie, Slobozia, jud. Bihor, jud. Bistriţa etc.).
E drept că nici nu ne-a cerut nimeni opinia.
Mircea Ciubotaru : în aceste condiţii, ar trebui să
se creeze o nouă structură pentru avizarea heraldicii teritoriale,
cu câte 3 specialişti (heraldişti şi istorici) de la
Bucureşti, Iaşi şi Cluj, în acest fel concretizându-se
şi noua componenţă a CNHGS, rezultată în urma
absorbţiei filialelor.
Anton Coşa : o situaţie similară cu aceea de la Roman
se conturează la Bacău, în urma unui concurs prin care s-a
validat, de către organele locale, tot un rebut heraldic.
Mihai-Ştefan Ceauşu : stema Romanului a făcut de mai
multe ori obiectul unor discuţii în şedinţele
noastre. Părerile s-au exprimat, s-au confruntat, s-au decantat până
când Filiala Iaşi şi-a format punctul de vedere propriu,
unitar, exprimat în adresele trimise la Roman. Ca urmare, nu vede
utilitatea unei reveniri asupra fondului problemei. "Pledoaria"
reprezentanţilor municipiului Roman a pus în evidenţă
un amatorism agresiv şi prezumţios, arătând că,
de fapt, singura soluţie pentru care există argumente temeinice
e aceea susţinută de CHGS-I. Nu ni se poate cere să revenim
asupra ei : ar fi o dovadă de neseriozitate. Ar fi de mirare ca şi
conducerea CNHGS – după ce, la 2 iulie, a aderat la punctul nostru
de vedere – să-şi modifice opinia în urma presiunilor
venite de la Roman.
Mircea Ciubotaru : hotărârile pe care le vom lua acum
vor fi valabile pentru toate situaţiile similare care ar putea apărea
în viitor. Propune să se voteze separat în următoarele
chestiuni : 1. cu privire la stema Romanului, dacă se menţine
sau nu decizia anterioară a CHGS-I; 2. în cazul unei medieri,
în ce cadru va avea loc, cine va participa din partea noastră
şi cu ce mandat; 3. care va fi poziţia CHGS-I în cazul eludării
opiniei noastre.
În urma discuţiilor, cei prezenţi s-au exprimat astfel
:
1. se votează, în unanimitate, menţinerea fermă
a deciziei exprimate anterior;
2. dacă întâlnirea solicitată de dl. acad. Berindei
va avea loc la Bucureşti, putem să desemnăm 3 delegaţi,
cu condiţia ca şedinţa să aibă un caracter organizat,
în sensul celor consemnate mai sus şi cu mandatul imperativ exprimat
la punctul 1; CHGS-I nu va delega o persoană să participe la o
discuţie cu caracter neoficial; votul este unanim;
3. dacă opinia CHGS-I nu este respectată, în acest caz sau
în altul viitor, ea îşi va suspenda activitatea în
domeniul avizării stemelor pentru judeţele Moldovei (până
la o eventuală modificare a actualului cadru legislativ), rezervându-şi
dreptul de a-şi exprima public, de fiecare dată, punctul său
de vedere; votul este unanim.
Mircea Ciubotaru : un exemplar al acestui proces-verbal va fi trimis
preşedintelui CNHGS.
Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal.
Pentru conformitate,
Dr. Mircea Ciubotaru, vicepreşedinte al CHGS-I,
preşedinte de şedinţă
Este, probabil, necesar să se înfăţişeze, cu
toată limpezimea, temeiurile acestei poziţii, care, altminteri,
poate să pară şi curioasă, şi nejustificată.
Activitatea de până acum a Filialei din Iaşi a Comisiei
de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române
este cea care îndrituieşte poziţia aceasta fermă şi
tot ea este aceea care obligă, moralmente, pe toţi membrii Filialei
ieşene să apere solidar respectiva poziţie. Şi, dacă
este vorba de activitate, graiul cel mai iute convingător este
acela al cifrelor. Întemeiată în primăvara anului
1993, CHGS-I şi-a început activitatea cu şedinţa de
comunicări din 19 octombrie 1993; de atunci şi până
la sfârşitul anului 2001, s-au ţinut 85 de şedinţe,
dintre care 69 au fost şedinţe de comunicări;
în cadrul acestora din urmă, s-au citit 140 de comunicări
- 103 de genealogie (incluzând şi prosopografia, antroponimia,
istoria familială etc), 24 de heraldică şi 13 de sigilografie.
Titlurile acestor comunicări se regăsesc în dările
de seamă publicate periodic în revista "Arhiva Genealogică"
până la anul academic 1997-1998 inclusiv, şi apoi în
acest Buletin. Imediat după constituirea sa, CHGS-I şi-a
asumat organizarea simpozioanelor (ulterior, congreselor) de genealogie
(apoi şi de heraldică): cele din 1993-1999, şapte la număr,
în cadrul cărora s-au prezentat 375 de comunicări. Şi
dacă numărul poate fi neconvingător, trebuie spus,
imediat, că marea majoritate a acestor comunicări au văzut
sau vor vedea şi lumina tiparului în revistele "Arhiva Genealogică"
şi "Herb". Începând din 1994, sub aceeaşi
egidă s-au organizat şi dezbaterile privind heraldica teritorială
românească (octombrie 1994, octombrie 1997 şi septembrie
2000) - singurele de acest gen în România şi prin care
CHGS-I şi-a demonstrat interesul şi ataşamentul pentru heraldica
teritorială, şi, deopotrivă, spiritul constructiv şi
deschis în care înţelege să lucreze şi mai ales
să conlucreze. De pe această poziţie, se poate
cere nu numai respectul celorlalţi, dar şi reciprocitate.
Starea Institutului
La 25 decembrie 2001, Institutul numără 152 de membri care locuiesc
în România, ca şi în Belgia, Canada, Elveţia,
Franţa, Germania, Grecia, Italia, Republica Moldova şi Ucraina.
Cifra ar fi fost mai mare, dar 11 membri au decedat şi tot atâţia
- din motive asupra cărora nu stăruim - s-au retras (ori au fost
declaraţi retraşi). Însă chiar şi această
cifră se va mai reduce, atunci când - aplicându-se hotărârile
Adunării Generale în materie de cotizaţii (cf. acest Buletin,
p.3, pct.4) - se vor anunţa noi retrageri ca urmare a neplăţii
cotizaţiilor pentru mai mult de patru trimestre.
Se încheie, astfel, cel de-al treilea an de viaţă a Institutului
"Sever Zotta". O inventariere a rezultatelor din acest răstimp
e, poate, prematură: sunt, încă, direcţii şi activităţi
care abia se conturează, în străduinţa noastră
de a clădi încet şi în deplină siguranţă.
În absenţa unui sediu propriu şi cu mijloace financiare
care nu îngăduie apelul la servicii plătite, numai devotamentul
necondiţionat al câtorva oameni asigură depăşirea
feluritelor greutăţi. Din păcate, răspunsurile la aceste
eforturi sunt - cu câteva excepţii de solidară generozitate
- mai degrabă palide şi şovăielnice.
Donaţii şi donatori
S-au primit cărţi, reviste, documente şi fotocopii de documente
de la doamnele Georgeta Filitti, Elena Istrăţescu, Anca Neculce
şi de la domnii Ion M. Cantacuzino, Costin Clit, Nicolas Enache,
Ilie Luceac, Marin Rotaru, Maria Magdalena Székely, Silviu Tabac,
Claudius von Teutul, Ion Varta.
Noi membri
În şedinţele din 9 octombrie şi 13 noiembrie 2001, Comitetul
Director a avizat cooptarea de noi membri: Matei Chiliman Juvara, Radu Ciuceanu,
Roxana Diaconescu, Laura-Rozina Guţanu, Maricica Ifrim, Elena Istrăţescu,
Ilie Luceac, Viorel Rus şi Radu-Alexandru State (cu începere de la
1 octombrie 2001).
C h i t a n ţ ă
S-a primit de la d-___ _________________________
suma de _________ lei, reprezentând cotizaţia pentru
trim._______/2001.
Restanţele totalizează suma de ______________
lei, reprezentând cotizaţia aferentă trim. _____________________,
(re)calculată la nivelul trimestrului IV al anului în
curs (v. anunţurile din p.16).
Membrii Institutului sunt rugaţi să consulte
Regulamentul cotizaţiilor, publicat în numărul
1-2/2000 al Buletinului (p. 4-5).
|
În primul trimestru al anului 2002, taxa
de înscriere ca membru al Institutului Român de Genealogie
şi Heraldică "Sever Zotta" - în condiţiile
prevăzute de articolul 8 din Statute - este de 96.000 lei,
iar cotizaţia lunară este de 32.000 lei.
|
În spiritul art. 12, § (a), din Statute, refuzul de
a achita cotizaţia lunară este considerat ca notificare simbolică
a renunţării la calitatea de membru al Institutului "Zotta".
Neplata cotizaţiei lunare atrage o atenţionare
(după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre),
iar după un an conduce la radierea automată din evidenţele
Institutului (Regulamentul cotizaţiilor, art. 11 şi
12).
Precizări foarte necesare
Chitanţa care se află, în fiecare număr al Buletinului
nostru, în josul penultimei pagini, înscrie, atunci când este
cazul, totalul restanţelor, cu precizarea cărui trimestru (sau
căror trimestre) le corespund acele restanţe. Respectiva sumă
înseamnă, însă, datoria calculată la nivelul trimestrului
în curs şi, ca atare, ea rămâne valabilă numai
până la sfârşitul acelui trimestru; neachitată în
acest termen, ea se recalculează la nivelul trimestrului în care
se face plata, conform art.10 din Regulamentul cotizaţiilor,
publicat în acest Buletin, 1-3/2000, p.5. Membrii Institutului
sunt rugaţi să ţină seamă de acest lucru, înainte
de a solicita recalculări sau restituiri.
Trimiterile poştale de orice fel (scrisori, colete, mandate etc.)
vor fi expediate
folosindu-se exclusiv următoarea adresă : Ştefan
S. Gorovei, Institutul "Sever Zotta",
Oficiul poştal 1, Căsuţa poştală 32,
6600 IAŞI.
Tel. 032 - 21.86.77
E-mail: rer_genealog@mail.dntis.ro
|
Ne puteti citi si pe Internet :
www.irgh.org
|
Acest Buletin se distribuie gratuit membrilor Institutului Român
de Genealogie şi Heraldică "Sever Zotta", costul său
şi taxele de expediţie fiind incluse în cotizaţie.
Distribuirea este oprită automat după trei trimestre de neplată
a cotizaţiei lunare.
Buletinul poate fi cumpărat de orice persoană interesată,
preţul său fiind întotdeauna 1/10 din cuantumul cotizaţiei
pentru întregul trimestru în curs. Preţul acestui număr
este de 9000 lei.
© Institutul Român de
Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" 2001 -ISSN 1582-2206 |
Ultimul update din 2 februarie 2002/cvt
|
|