roșu_galben_albastru
siglu
INSTITUTUL ROMĂN DE GENEALOGIE ȘI HERALDICĂ
"SEVER ZOTTA"
roșu_galben_albastru

Nr. 10-12/2001


Buletinul

INSTITUTULUI ROMĂN

DE

GENEALOGIE ȘI HERALDICĂ

"SEVER ZOTTA"

III, 10-12                           Iași                       25.XII.2001

 
Ce  înseamnă  revista  "Arhiva  Genealogică"

Cifrele dau întotdeauna imaginea de necontestat a unei realităţi. Două volume succesive din Bibliografia Istorică a României demonstrează, cu puterea statisticii, ce înseamnă revista "Arhiva Genealogică". Volumul VIII (Bucureşti, 1996) al acelei publicaţii înregistrează 50 de titluri de genealogie şi 24 de heraldică apărute în anii 1989-1994. Excluzând volumele (de autor sau culegeri de studii) şi articolele din alte reviste, rezultă că cele mai multe (17 din cele 74 de titluri) au apărut în Anuarul Institutului de Istorie "A. D. Xenopol", în rubrica - pe atunci (1989-1993) - "Arhiva Genealogică". Volumul IX (Cluj-Napoca, 2000) al aceleiaşi Bibliografii, acoperind răstimpul 1994-1999, inventariază, pentru heraldică, 62 de titluri iar pentru genealogie - 172. Dând şi aici deoparte cărţile, volumele colective, articolele publicate în afara ţării sau în alte reviste, se vede că cele mai multe studii - 115 din totalul de 234 - au fost găzduite tot de "Arhiva Genealogică". În decurs de numai cinci ani, numărul studiilor de heraldică a crescut de 2,5 ori iar al celor de genealogie de 3,4 ori: creşterea este evident legată de apariţia "Arhivei Genealogice" începând din 1994, ca publicaţie de-sine-stătătoare, capabilă să valorifice roadele unui mare număr de cercetători, dar şi să impulsioneze respectivele cercetări. Astfel, ea este însuşi tărâmul pe care a renăscut un domeniu de cercetare.        M. M. Sz.


AL  XI-LEA  CONGRES  DE  GENEALOGIE  ŞI  HERALDICĂ

În împrejurările apăsătoare care au urmat atacului din 11 septembrie asupra "gemenilor" de la New York, lucrările celui de-al XI-lea Congres de Genealogie şi Heraldică s-au deschis la 20 septembrie, orele 9.30, în Sala mare a Filialei Iaşi a Academiei Române. Cuvântul inaugural a pus în evidenţă greutăţile neaşteptate pe care organizatorii au trebuit să le depăşească - în primul rând, neaşteptatul gest al Primăriei Municipiului Iaşi, care, cu numai câteva zile înaintea deschiderii Congresului, a retras toate cazările gratuite promise în luna iulie; pe de altă parte, Fundaţia Culturală Română - alt sprijinitor tradiţional, în ultimii ani - nu a binevoit să răspundă în nici un fel mesajului trimis, în timp util, de Preşedintele şi de Administratorul-Delegat al Institutului (deşi implicarea respectivei instituţii ar fi fost pe deplin justificată acum, când, pentru prima dată, la Congres au participat români de pretutindeni, fiind reprezentată până şi vatra aromânilor). În aceste condiţii, Institutul "Sever Zotta" a trebuit să se bizuie aproape exclusiv pe forţele proprii; solidaritatea generoasă a unor vechi sprijinitori a intervenit cu promptitudine, astfel încât cheltuielile mai mari decât cele prevăzute nu au fost de natură să pună în pericol proiectele de viitor ale societăţii. Lista sponsorilor, inserată în programul Congresului, a sporit şi ea, cu VA-Tech (Bucureşti), S.C.POLIROM Co. S.A (Iaşi) şi World Trade Center (Iaşi), această din urmă instituţie - reprezentată de d-l prof. dr. Dan Gâlea - oferind congresiştilor recepţia de închidere, în seara zilei de sâmbătă, 22 septembrie.
Timp de trei zile şi jumătate, în opt şedinţe în secţii şi trei şedinţe în plen, s-au citit 65 de comunicări din cele 72 înscrise în program (cf. Buletinul, 7-9/2001, p.2-6), ceea ce înseamnă un procent de 90,3 %. Pe marginea comunicărilor, s-au purtat discuţii interesante şi folositoare, într-o atmosferă colegială şi amicală. Caracterul de şcoală al întrunirilor de la Iaşi a fost pus într-o lumină şi mai puternică, cei prezenţi acceptând că învăţăm împreună, dar şi unii de la alţii, pentru a progresa împreună; prezenţa îmbucurătoare a tinerilor (unii încă studenţi) asigură şi continuitatea, şi dezvoltarea ulterioară a acestor preocupări.


Alegerea noului Preşedinte al Institutului

Situaţia specială a zilei de 22 septembrie la Iaşi (interzicerea circulaţiei maşinilor împiedicând accesul simplu la WTC) a obligat la refacerea "din mers" a programului acelei zile. Astfel, s-a hotărât ca întrunirea Consiliului Ştiinţific să fie simultană cu Adunarea Generală (conform articolului 16 din Statute), la orele 16; pentru desemnarea noului preşedinte, conform procedurii stabilite anterior, Consiliul Ştiinţific s-a întrunit în şedinţă intimă la orele 11.30. După numărarea voturilor - distribuite de electori între cei trei candidaţi propuşi de Comitetul Director - mandatul d-lui Paul Cernovodeanu a încetat şi noul Preşedinte a fost desemnat în persoana d-lui Mihai Dim. Sturdza.



AL  XI-LEA  CONGRES  DE  GENEALOGIE  ŞI  HERALDICĂ

Adunarea Generală a membrilor Institutului

După ce s-a constatat că poate lucra în chip statutar, în condiţiile prevăzute de articolele 16 şi 17 din Statute, Adunarea Generală s-a desfăşurat între orele 16 şi 17, sub conducerea Administratorului-Delegat al Institutului "Sever Zotta". Desemnarea noului Preşedinte a fost validată prin aplauze (conform art.15, lit. f) şi d-l Mihai Dim. Sturdza a rostit o scurtă alocuţiune. Administratorul-Delegat a supus, apoi, Adunării Generale, celelalte chestiuni aflate pe ordinea de zi:
1) completarea Consiliului Ştiinţific - în locul d-nei Maria Dogaru (retrasă din motive de boală) şi al d-lui Adrian Andrei Rusu (declarat retras prin neplata cotizaţiilor), au fost propuse d-na Ileana Căzan (secretar al Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie) şi d-na Cătălina Opaschi; ambele propuneri au fost validate de Adunarea Generală, conform art.15, lit. a, din Statute;
2) alegerea primilor membri de onoare - în urma recomandării Administratorului-Delegat, Comitetul Director a propus proclamarea ca membri de Onoare ai Institutului Român de Genealogie şi Heraldică "Sever Zotta" a d-lor Donald M. Nicol (Marea Britanie), Ivan Božilov (Bulgaria), Giorgio Aldrighetti şi Pier Felice degli Uberti (Italia); toate propunerile au fost acceptate şi validate de Adunarea Generală, conform art. 15, lit. e, din Statute;
3) validarea activităţii Comitetului Director - Adunarea Generală a constatat că nici una dintre hotărârile Comitetului Director şi nici unul dintre Regulamentele stabilite de acesta în intervalul scurs de la prima ei întrunire (mai 1999) nu a făcut obiectul vreunei constestaţii în urma publicării lor în Buletinul Institutului Român de Genealogie şi Heraldică "Sever Zotta" (de la nr.7/1999 până la nr.7-9/2001); ca atare, actele respective au fost declarate validate de Adunarea Generală; de asemenea, au fost validate toate cooptările de membri (activi şi asociaţi) ai Institutului, avizate în acelaşi interval de Comitetul Director şi comunicate prin acelaşi Buletin;
4) informată despre dificultăţile întâmpinate în colectarea cotizaţiilor şi constatând că apelurile repetate, prin corespondenţă, pentru achitarea lor, produc cheltuieli însemnate şi care, prin efectele lor, devin nejustificate, Adunarea Generală a mandatat, prin consens, Comitetul Director să urmeze şi să aplice, cu toată fermitatea, prevederile înscrise în Statute şi în Regulamentul cotizaţiilor.

Conform hotărârii luate în 1999 privind periodicitatea Congreselor de Genealogie şi Heraldică de la Iaşi, următorul Congres - al XII-lea - va avea loc în anul 2003 (cu acelaşi prilej, vor avea loc şi alegerile pentru Consiliul Ştiinţific, pentru un nou mandat de cinci ani). Participanţii vor fi consultaţi cu privire la perioada în care va fi fixat (luna mai sau luna septembrie); tematica generală va fi anunţată în cursul verii anului 2002.


Şedinţele  Comitetului  Director

Şedinţa din 9 octombrie 2001. Administratorul-Delegat a prezentat problemele legate de alcătuirea bilanţului contabil pentru anul 2000, cerut de DGAFP Iaşi în baza prevederilor legale. Cu prilejul alcătuirii acestui bilanţ (care urmează a fi depus, cu întârziere, la 15 octombrie), s-a constatat că Institutul "Sever Zotta" a încheiat anul financiar precedent cu un excedent de 25.995.522 lei. La capitolul "cheltuieli", suma cea mai mare o reprezintă cheltuielile de comunicaţie (servicii poştale, expediţii, telefon etc). Pentru a intra în legalitate şi sub aspectul evidenţelor financiare, apare necesitatea constituirii unui organism special cu atribuţii în acest sens. Pe de altă parte, programul editorial aflat acum în pregătire impune şi el constituirea unui asemenea organism. În acest context, la propunerea Administratorului-Delegat, s-a decis constituirea Comisiei pentru gestionarea patrimoniului şi a Comisiei pentru publicaţii. Componenţa lor va fi stabilită la următoarea întrunire a Comitetului Director.
Şedinţa din 13 noiembrie 2001. S-au făcut propuneri pentru componenţa celor două comisii a căror constituire a fost decisă la şedinţa anterioară a Comitetului Director. Ţinând seama de prevederile statutare, de acelea ale Regulamentului comisiilor (publicat în Buletin, 4-6/200, p.4-5) şi de caracterul organizării generale a Institutului, s-a căzut de acord ca din Comisia publicaţiilor să facă parte următorii membri ai Institutului "Sever Zotta": d-nii Ştefan Andreescu, I. Caproşu, Paul Cernovodeanu, Ioan-Aurel Pop şi d-na Maria Magdalena Székely. Comisia pentru gestionarea patrimoniului va fi compusă din d-nii Gabriel Bădărău, Mircea Ciubotaru, Cătălin Hriban, Liviu Papuc şi Silviu Vacaru. S-a decis, de asemenea, nominalizarea d-lui Constantin Ittu în calitate de cancelar al Colegiului Heraldic al Institutului. Atribuţiile precise ale celor trei organisme vor fi stabilite ulterior.
În şedinţele din 9 octombrie şi 13 noiembrie, s-a avizat primirea de noi membri.
Şedinţa din 11 decembrie 2001. Colectarea cotizaţiilor aferente anului care se încheie a stat în centrul atenţiei. Dintre cei 152 de membri (câţi numără Institutul "Zotta" la această dată), nu mai puţin de 65 - aproape 43 % - au restanţe care privesc perioade între trei luni (trimestrul în curs) şi 27 de luni, totalizând aproape 15.000.000 lei. În aceste condiţii, Preşedintele Institutului s-a adresat direct persoanelor cu restanţe mai mari de un trimestru (prin scrisoarea circulară nr.54/3.XII.2001) iar Comitetul Director a decis să mai aştepte numai până la jumătatea lunii ianuarie înainte de a uza de mandatul încredinţat, în această problemă, de Adunarea Generală în septembrie a.c. (cf. acest Buletin, p.3, pct.4).
În şedinţă comună cu Biroul Permanent al CHGS-I, Administratorul-Delegat a prezentat o scurtă informare cu privire la întâlnirea de la Bucureşti (20 noiembrie) pentru discutarea propunerilor de modificare a H. G. 64/1993 (cf. Buletinul, 7-9/2001, p.13); la această întâlnire, au participat - din partea CNHGS - d-na Ileana Căzan (secretar) şi d-l Paul Cernovodeanu (vicepreşedinte), iar din partea CHGS-I - d-na Maria Magdalena Székely (secretar) şi d-nii Mircea Ciubotaru (preşedinte interimar), Ştefan S. Gorovei şi Sorin Iftimi. Îmbunătăţirile propuse la Bucureşti vor fi discutate în proxima şedinţă a CHGS-I. Totodată, a fost analizată situaţia revistei "Arhiva Genealogică", aflată din nou în impas ca urmare a situaţiei financiare a Editurii Academiei Române. Conform informaţiilor obţinute de la editură, revista şi-ar putea continua apariţia cu numărul obişnuit de pagini (corespunzător atât necesităţilor actuale, cât şi proiectelor de viitor) dacă s-ar putea găsi o sponsorizare.


În  memoria  lui  Sever  Zotta

Am informat, la timpul potrivit, despre demersurile făcute în vederea cinstirii memoriei lui Sever Zotta la Iaşi: aşezarea unei plăci comemorative pe zidul vechii stăreţii de la Mănăstirea Golia (unde, în anii 1912-1913, a fost redacţia "Arhivei Genealogice") şi "botezarea" actualei Alei Copou cu numele lui Sever Zotta (întrucât a locuit acolo pe vremea când mica stradă se numea Aleea Principesa Maria). Am informat, de asemenea, despre succesul unui demers şi despre insuccesul celuilalt (cf. Buletinul, 4-6/2000, p.6-7 şi 7-9/2000, p.1). În acest ultim caz, continuarea stăruinţelor ne-a adus, până la urmă, un răspuns … încurajator - nr. 26/14.09.2001 - sub semnătura d-lui consilier Val Condurache, Preşedintele Comisiei de Cultură a Consiliului Municipal Iaşi:

La adresa dumneavoastră înregistrată la Consiliul Local al Municipiului Iaşi - Comisia de Cultură sub nr.432/2001 prin care solicitaţi schimbarea denumirii în "Aleea Sever Zotta" a actualei Alei Copou, Vă comunicăm următoarele:
Solicitarea dumneavoastră a fost supusă atenţiei Comisiei de Cultură a Consiliului Local al Municipiului Iaşi şi s-a avizat în principiu. Proiectul de hotărâre va fi înaintat  pentru aprobare plenului Consiliului Local în momentul în care va fi definitivată lista completă de propuneri a comisiei.

Tot în cursul anului trecut, ne-am adresat (2 august 2000) şi Ministerului Afacerilor Externe, cu rugămintea ca, prin canalele specifice, să încerce a afla amănunte despre sfârşitul lui Sever Zotta.  Cu numărul C1/4260 din 1 septembrie 2000, sub semnătura d-lui Mihai-Răzvan Ungureanu, Secretar de Stat, am primit următorul răspuns:

"Ambasada României la Moscova a făcut demersurile necesare în problema de referinţă la conducerile Arhivei Militare de Stat din Rusia, Centrului principal de informaţii al Ministerului Afacerilor Interne şi Direcţiei Consulare a Ministerului rus al Afacerilor Externe. În urma demersurilor oficiale ale ambasadei noastre la Moscova, am primit de la instituţiile ruseşti abilitate asigurări că ni se va răspunde în următoarele două luni, în măsura în care în arhive se vor identifica datele necesare. De asemenea, s-a luat legătura cu Asociaţia obştească "Memorial", specializată în identificarea şi publicarea de date despre persoane care au fost supuse represiunilor şi au avut de suferit în urma acţiunilor comunismului. Întrucât conducerea respectivei asociaţii s-a aflat în concediu până la sfârşitul lunii august a.c., verificarea în arhiva acesteia va avea loc în cursul lunii septembrie a.c.".

Până la data când s-a încheiat redactarea prezentului număr al Buletinului (25 decembrie 2001), faza ilustrată de aceste două răspunsuri oficiale nu fusese încă depăşită în vreun fel. Comentariile sunt de prisos; totuşi, cel puţin când e vorba de autorităţile noastre municipale, rămâne valabilă trista constatare (generală, de altminteri) care priveşte lipsa de interes faţă de valorile culturale şi ştiinţifice ale capitalei Moldovei.


Conferinţele Institutului "Sever Zotta"

În cursul anului 2000, Institutul "Sever Zotta" a iniţiat un prim ciclu de conferinţe, cu subiectul Modelul în formarea şi deformarea societăţii, primii conferenţiari fiind profesorii Neagu M. Djuvara şi Constantin Bălăceanu-Stolnici, membri fondatori ai Institutului (cf. Buletinul, 4-6/2000, p.2). În toamna anului curent, s-a inaugurat un al doilea ciclu de conferinţe, sub titlul Tezaure documentare româneşti peste hotare, deschiderea revenind d-lui dr. Florin Marinescu, membru fondator al Institutului "Sever Zotta". În ziua de 14 noiembrie, în Sala "B. P. Hasdeu" a Bibliotecii Centrale Universitare "M. Eminescu" - pusă la dispoziţie, cu multă amabilitate, de directorul instituţiei, d-l prof. dr. Alexandru Călinescu - expunerea d-lui Marinescu, despre tezaurele arhivistice din Grecia, a adunat un public neaşteptat de numeros. În acelaşi ciclu, vor urma - sperăm - conferinţe despre tezaurele arhivistice (de documente româneşti sau cu informaţii privind istoria românească) din Rusia, Polonia, Italia, Ungaria etc. Cele două cicluri de conferinţe se vor continua în paralel.


Ideologia  medievală  a  Puterii

Programul de cercetări privind Ideologia medievală a Puterii - iniţiat şi întemeiat la Iaşi de d-l profesor Dumitru Nastase, membru fondator şi consilier onorific al Institutului "Sever Zotta" - a proiectat, pentru toamna anului 2001, cea de-a treia dezbatere tematică. Reamintim că prima dezbatere de acest gen a fost organizată în 1997, cu tema Suveranitate şi ideologie politică în Evul Mediu şi s-a ţinut paralel cu lucrările celui de-al VIII-lea Congres de Studii Genealogice (8-11 mai 1997); cea de-a doua dezbatere - cu tema PUTEREA : Stat şi Biserică în Evul Mediu românesc - a avut loc la 22 octombrie 1999 (cf. Buletinul, 11/1999). Anul acesta, intenţia organizatorilor neputând fi dusă la îndeplinire în modul proiectat, s-a optat pentru o formulă mai simplă (şi mai avantajoasă, totodată), care va fi păstrată şi pentru reuniunile viitoare. Astfel, al treilea Seminar, cu tema ŞTEFAN CEL MARE. Semne şi expresii ale Puterii, a avut loc în ziua de 13 decembrie 2001, în Casa Catargi (Bd. Carol I nr. 22), întrucât Institutul de Istorie "A. D. Xenopol" i-a refuzat găzduirea. Au prezentat comunicări: prof. dr. Dumitru Nastase (Pictura exterioară a bisericii din Bălineşti şi ferecătura Tetraevanghelului de la Feleac), dr. Maria Magdalena Székely ("Vino să-ţi arăt mireasa, nevasta Mielului !". Cădelniţa domnească de la Putna şi semnificaţia ei) şi prof. dr. Ştefan S. Gorovei (Crinii lui Ştefan cel Mare. Între Capeţieni şi Paleologi).
Organizatorii îşi propun să reunească, într-un volum, comunicările prezentate la aceste trei reuniuni ştiinţifice (în măsura în care, prin grija autorilor lor, ele n-au văzut deja lumina tiparului) şi să continue seria dezbaterilor sub forma unor Seminarii anuale.


Publicaţii

ILIE LUCEAC, Familia Hurmuzaki : între ideal şi realizare, Cernăuţi, Ed. "Alexandru cel Bun"-Timişoara, Ed. "Augusta", 2000, 364 p.
Rolul cu totul excepţional al Hurmuzăkeştilor în istoria românească îndeamnă, în continuare, şi la cercetări, şi la reflecţie. După lucrarea d-lui Petru Rusşindilar, apărută în 1995 (Hurmuzăcheştii în viaţa culturală şi politică a Bucovinei, Iaşi, Ed. "Glasul Bucovinei"), un alt fiu al Bucovinei, profesor la Cernăuţi, înfăţişează, cu dragoste şi înţelegere, noi aspecte din istoria acestei familii, cu referire specială la două generaţii ale ei. La urmă, un arbore genealogic ilustrează evoluţia acestui neam până în veacul XX (adaosuri sunt necesare pentru ultimele generaţii).

Cornova, coord. VASILE ŞOIMARU, Chişinău, 2000, 708 p.
Satul natal al părintelui Paul Mihail (1905-1994) a stârnit interesul cercetătorilor încă din perioada interbelică, după investigaţia făcută acolo de echipele lui Dimitrie Gusti în 1931. Pentru genealogie - înţeleasă mai ales ca ştiinţă a istoriei familiilor - Cornova prezintă un interes aparte, marcat de subtitlul volumului editat de d-l Ovidiu Bădina în 1997: "un sat de mazili". Partea a VI-a din prezentul volum (p.567-632) este intitulată Neamuri de nobili, mazili şi preoţi din Cornova şi este semnată de Ion Varta şi Tatiana Varta. Autorii au dat mici schiţe istorice precum şi spiţe genealogice. Foarte interesante sunt definiţiile (p.225-227) dvorenilor, mazililor şi ţăranilor.

OCTAV-GEORGE LECCA, Familiile boiereşti române. Istorie şi genealogie (după izvoare autentice). Cu adnotări, completări şi desene de MATEIU CARAGIALE. Ediţie de ALEXANDRU CONDEESCU, Bucureşti, "Libra", Muzeul Literaturii Române, 2000, 688 p. + 2 pl. color.
O scriere de acum un secol (1899) a fost reeditată numai pentru că un exemplar al ei, păstrat la Muzeul Literaturii Române, poartă câteva - puţine şi neînsemnate în ordine ştiinţifică - însemnări ale lui Mateiu Caragiale. Cartea aceasta a fost aspru (şi foarte îndreptăţit) criticată, chiar la vremea primei sale ediţii, de doi erudiţi ai timpului: Nicolae Docan (în "Arhiva", Iaşi) şi Ştefan Orăşanu (în "Convorbiri Literare", Bucureşti). Autorul însuşi a tras, atunci, concluziile care se impuneau şi s-a străduit să dea un aspect mai ştiinţific operei sale, în albumul din 1911. Retipărirea de acum - fără nici un comentariu critic, fără nici cea mai mică informaţie despre autor şi opera sa (în general), justificată numai prin "adnotările, completările şi desenele" lui Mateiu Caragiale - descumpăneşte şi (fie-mi permis cuvântul) întristează: ea înseamnă repunerea în circulaţie a unui mare pachet de informaţii fanteziste sau eronate într-un moment când studiile genealogice din România se clădesc pe terenul ferm al documentaţiei şi al metodelor ştiinţifice, cu înlăturarea nemiloasă a aşa-ziselor tradiţii. Din acest punct de vedere, ne aflăm în faţa unei reeditări inutile.

Ştefan S. Gorovei

Ghiculeşti  înstrăinaţi  ?

Sub acest titlu (dar fără semnul interogaţiei), d-l Radu Sc. Greceanu a prezentat, mai demult, "ramura elveţiană a descendenţilor lui Ion Ghica" - cf. "Arhiva Genealogică", II (VII), 1995, 3-4, p.121-132. Îl reluăm, interogativ, pentru a semnala un caz deosebit, pe care îl recomandăm specialiştilor spre cercetare şi dezlegare. Există în Atena o familie care, purtând numele Ghika, păstrează tradiţia despre strămoşul plecat din "Moldovalahia" în împrejurările războiului de la 1821-1822 (?). D-na Kalomira Ghika a avut bunăvoinţa şi răbdarea să alcătuiască, pentru mine, un arbore genealogic al urmaşilor lui Dimitrie, fiul lui Ioan, cel dintâi înaintaş cunoscut. Din informaţiile culese de la d-sa, rezultă că, după terminarea războiului de independenţă, acest Ioan s-a stabilit în insula Eubeea, unde a cumpărat o suprafaţă mare de pământ. Posteritatea lui cuprinde mai multe ramuri. Documentele de familie s-au pierdut din vechime şi n-a rămas decât puternica tradiţie a obârşiei din "Moldovalahia".
Există, în arborele Ghiculeştilor din România, un Dimitrie, fiu al unui Ioan Ghica: în ramura munteană, Iancu Ghica - fiu al marelui ban Scarlat şi nepotul celebrului mare ban Dimitrie - a avut doi fii, despre care genealogiile tac: Pericle şi Dimitrie. Poate fi, aici, mai mult decât o omonimie ? Este, oare, acest Dimitrie "moldovalahul" plecat să lupte pentru independenţa Greciei ? Sau poate fi vorba de o altă descendenţă, din Ghiculeştii ale căror urme se pierd încă în veacul XVIII ? (Şt. S. G.)



ÎN CURÂND

HERB 
Revista Româna de Heraldica 

Sumarul primului număr (1-2/1999) are următoarea cuprindere (din lipsă de spaţiu, se menţionează numai autorii):
Dosar: Stemele Principatelor Române şi ale domnilor lor în veacurile XIV-XVI (trei studii apărute în publicaţii rare şi unul inedit): Constantin Moisil (1949); Ştefan S. Gorovei (1972); Dan Cernovodeanu (inedit, 1976); Jean-Nicolas Mănescu (1982).
Comunicări la cel de-al IX-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (Iaşi, 13-16 mai 1998). HERALDICĂ: Lucia Berdan, Constantin Ittu, Dan Cernovodeanu, Petre Ş. Năsturel, Tudor R. Tiron, Paraschiva-Victoria Batariuc, Constantin E. Ştefănescu, Silviu Andrieş-Tabac. SIGILOGRAFIE: Voica Maria Puşcaşu. INSIGNIOLOGIE: Maria Dogaru, Jean-Nicolas Mănescu. VEXILOLOGIE: Niculae Koslinski, Sorin Iftimi.
Comunicări în şedinţele CHGS-I în anul academic 1998-1999: Ştefan S. Gorovei, Petronel Zahariuc.
Volumul va putea fi cumpărat de la redacţia revistei "Arhiva Genealogică" (Str. Lascăr Catargi nr.15, 6600 Iaşi) sau primit prin poştă (cu achitarea taxelor de expediţie).
Membrii Institutului Român de Genealogie şi Heraldică "Sever Zotta", cu cotizaţia achitată la zi, vor putea achiziţiona un exemplar cu preţ redus



Memoria  familială : un  model  excepţional

Institutul "Sever Zotta" a primit spre păstrare un dosar voluminos, greu de descris şi de definit: el este, în acelaşi timp, un album (cu nenumărate fotografii sau reproduceri după vechi portrete), o colecţie de spiţe genealogice (familii româneşti şi străine) şi de documente (mai vechi sau mai noi). Această operă impozantă, rezultat al unei documentări extraordinare şi mărturie a unei pasiuni deosebite, ilustrează perfect ceea ce ne-am obişnuit a numi memoria familială. D-na dr. Simone Koch din Bucureşti (membră a Institutului "Sever Zotta") a muncit ani în şir, adunând - cu o migală rar egalată - tot felul de mărturii referitoare la înaintaşii d-sale, germani după tată (ing. Ioan Alexandru Koch) şi polonezi după mamă (Finarette Koch, născută Łączyński), dar din familii stabilite între români şi înrudite cu românii din nordul Moldovei. Finarette Koch era fiica lui Vlad Łączyński (1860-1934) şi a Catincăi Grecu (1863-1921), fata lui Costache Grecu şi a Smarandei Codrescu: de la aceştia doi mai departe, cercetarea scoate la iveală, alături de neamurile germane şi polone din liniile Koch şi Łączyński, familiile moldoveneşti Arapu, Codrescu, Grecu, Pisoschi, Vasilco, Volcinschi ş.a.
Autoarea - doctor în medicină - a făcut această muncă pentru nepoţii şi strănepoţii săi, împrăştiaţi, după vremuri, în toată lumea; a pornit de la povestirile bătrânilor din familie şi nu s-a speriat când a venit şi momentul să deschidă volumele de documente şi pachetele arhivelor. S-a angajat într-o muncă uriaşă, pentru care s-a pasionat şi pe care a dus-o până la capăt "cu seriozitate semiştiinţifică" (după propria mărturisire). Iar când a ajuns la capătul muncii, a trebuit să constate cu tristeţe: "aşa de multe lucruri n-am apucat să le întreb la timpul potrivit şi am rămas cu goluri care ar fi putut fi evitate şi eu aş fi putut fi mai bogată în amintiri"...
Excepţional ca model şi ca lecţie pentru recuperarea memoriei familiale.


Se pregăteşte ediţia românească a lucrării regretatului nostru coleg, membru-fondator al Institutului "Sever Zotta", heraldistul Dan Cernovodeanu, L'évolution des armoiries des Pays Roumains depuis leur apparition jusqu'à nos jours (13-e - 20-e siècles), apărută la Paris (1997) într-un număr redus de exemplare. Editura "Istros" a Muzeului Brăilei şi-a asumat dificila misiune de a tipări această ediţie. Dat fiind costul ridicat al tipăririi masivei lucrări (text + album, cu planşe alb/negru şi color), se face apel la prenumeranţă: cei care doresc să-şi asigure achiziţionarea lucrării - şi să sprijine, totodată, tipărirea ei - sunt rugaţi să comande numărul dorit de exemplare prin plata anticipată a (cel puţin) 100.000 lei pentru un exemplar. Sumele se pot trimite la Muzeul Brăilei, Cont sponsorizare 50075217575 Trezoreria Municipiului Brăila, 6100 Brăila, iar din străinătate - tot la Muzeul Brăilei, Cont USD 2511.1 - 522.2, Banca Comercială Română, RO - 6100 Brăila.



De la Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi)

Şedinţele de comunicări
Marţi, 9 octombrie 2001: Silviu Tabac, Steme noi de oraşe şi comune în R. Moldova; Elena Monu, Pomelnicul triptic de la Obârşeni (jud. Vaslui); Ştefan S. Gorovei, Originea familiei Callimachi. Un izvor nou.
Marţi, 13 noiembrie 2001: Noemi Bomher, Herb şi construcţie în opera lui Mateiu Caragiale; Ştefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely, Biserica risipită de la Nimirceni (Suceava).
Marţi, 11 decembrie 2001: Dumitru Nastase, Vulturul bicefal, simbol elenic al "Învierii Neamului"; Ştefan S. Gorovei, Căsătoriile imperiale ale lui Ştefan cel Mare. Maria de Mangop (II).

Pentru viitoarele şedinţe din cursul acestui an academic, sunt stabilite următoarele date: 15 ianuarie, 12 februarie, 12 martie, 9 aprilie, 14 mai şi 11 iunie 2002. Modificările de date nefiind cu totul excluse, membrii CHGS-Iaşi şi cei care doresc să asiste la aceste şedinţe sunt rugaţi să se intereseze - tel.: 21.86.77; 16.44.16 (Mircea Ciubotaru); 26.32.00 (Ştefan S. Gorovei); 23.71.01 (Petronel Zahariuc) - pentru confirmarea datei. În absenţa unor precizări speciale, locul (Biblioteca Institutului "A. D. Xenopol", str. Lascăr Catargi nr.15) şi ora (17.30) rămân întotdeauna aceleaşi.
Membrii Comisiei şi membrii Institutului "Sever Zotta" sunt invitaţi la aceste şedinţe şi sunt rugaţi să anunţe din timp titlurile comunicărilor pe care doresc să le prezinte. Reamintim că atât participarea la şedinţe, cât şi prezentarea de comunicări nu sunt condiţionate de apartenenţa la aceste societăţi.


ARHIVA GENEALOGICĂ
anul V (X), 1998, nr.1-2

Din cuprins (pe larg, în Buletin, 7-9/2000, p.9): Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie - Filiala Iaşi: cinci ani de activitate * George D. Florescu, Planul unui Institut de Genealogie. Memoriu [1938] * Comunicări la simpozioane/congrese anterioare * Comunicări în şedinţele CHGS-I în anul academic 1997-1998 * Izvoare genealogice * Opera posthuma * Discuţii * Contribuţii genealogice * HERB. CAIETE HERALDICE (IV) * Cronica ştiinţifică.
Volumul are XVI + 352 pagini, costă 40.000 lei şi poate fi cumpărat de la redacţia revistei (Str. Lascăr Catargi nr.15, 6600 Iaşi) sau primit prin poştă (cu achitarea taxelor de expediţie).
Membrii Institutului Român de Genealogie şi Heraldică "Sever Zotta", cu cotizaţia achitată la zi, beneficiază de o reducere de 50%.
Fascicula 3-4 a anului X (1998) va cuprinde comunicările prezentate la cel de-al VIII-lea Congres de Studii Genealogice (Iaşi, 8-11 mai 1997), continuarea studiilor începute în fascicula anterioară şi a cincea serie din HERB. Caiete heraldice, ultima în această formă înaintea transformării în publicaţie de-sine-stătătoare.




Şedinţă  extraordinară

Am informat, în numărul precedent al Buletinului (7-9/2001, p.14), despre şedinţa extraordinară a Filialei Iaşi a Comisiei de Heraldică Genealogie şi Sigilografie, care a avut loc marţi, 21 august 2001, în legătură cu o chestiune care a mai făcut obiectul unor dezbateri (infructuoase, din păcate) în acelaşi cadru. Conform promisiunii, pentru informarea specialiştilor şi în spiritul transparenţei care caracterizează activitatea Filialei Iaşi a CHGS-I, reproducem, în cele ce urmează, procesul-verbal al acestei şedinţe, în forma în care a fost comunicat, imediat, şi preşedintelui CNHGS, d-l acad. Dan Berindei.

Prezenţi : prof. univ. dr. Ioan CAPROŞU, cercet. şt. dr. Mihai-Ştefan CEAUŞU, cercet. şt. Daniel CIOBANU; cercet. şt. dr. Mircea CIUBOTARU, muzeograf Anton COŞA, prof. Andi M. DAŞCHIEVICI, prof. univ. dr. Ştefan S. GOROVEI, cercet. şt. Sorin IFTIMI, muzeograf Marcel LUTIC, prof. univ. dr. Gheorghe PUNGĂ, cercet. şt. dr. Flavius SOLOMON, cercet. şt. dr. Maria Magdalena SZÉKELY, muzeograf dr. Silviu VACARU, lector univ. Petronel ZAHARIUC.

Şedinţa este prezidată de dl. dr. Mircea Ciubotaru, vicepreşedintele CHGS-I care, în deschidere, anunţă că preşedintele în exerciţiu al Filialei, dl. Ştefan S. Gorovei, şi-a suspendat, la 13 august a.c., exercitarea atribuţiilor ce-i revin în respectiva calitate. Anunţă scopul acestei şedinţe extraordinare : problema stemei municipiului Roman.
Ştefan S. Gorovei : prezintă cazul, rezumând cele expuse în "Buletinul Institutului <<Zotta>>", 4-6/2001, p.5-11. În urma şedinţei din 12 iunie a.c., cazul a fost prezentat, la 2 iulie, şi Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi  Sigilografie,  care s-a asociat poziţiei adoptate la Iaşi. Acestea s-au comunicat la Roman la 16 iulie a.c., printr-o adresă a cărei copie va fi anexată procesului-verbal al şedinţei de astăzi. Ulterior, însă, reprezentanţii municipalităţii Romanului – în loc să răspundă invitaţiei la dialog – au început să exercite  presiuni asupra preşedintelui CNHGS, acad. Dan Berindei, care ne-a semnalat acest lucru prin d-na dr. Ileana Căzan, cu prilejul dezbaterii de la Vaslui privind stema acestui judeţ (25 iulie); faţă de poziţia noastră, presiunile au continuat, astfel încât, la 3 august, preşedintele CNHGS a telefonat d-lui Gorovei la Constanţa, rugând să se caute o soluţie care să satisfacă doleanţele Consiliului Municipal Roman şi propunând o întâlnire la Bucureşti a celor interesaţi. Dl. Gorovei a răspuns la 5 august printr-o amplă scrisoare personală, urmată de alta, la 17 august (în legătură şi cu concursul de la Bacău); depune copiile ambelor scrisori pentru arhiva CHGS-I. Întrucât, la 12 iunie, dl. consilier Andone a afirmat că a găsit la Iaşi o "sentinţă" gata formulată, lăsând să se înţeleagă că preşedintele CHGS-I ar fi pus la cale un fel de complot (dedus din afirmarea, de către vorbitori, a aceluiaşi punct de vedere), dl. Gorovei a socotit că e preferabil să-şi suspende exercitarea atribuţiilor ce-i revin ca preşedinte al CHGS-I pentru a asigura, astfel, obiectivitatea în discuţiile de azi şi până la clarificarea acestei situaţii. Punctul său de vedere fiind cunoscut, afirmat public şi tipărit (rezumatul comunicării din 11.I.2000 fiind publicat în acelaşi "Buletin", 1-3/2000, p.6-7), nu are nimic de adăugat la acestea. Precizează că, până ieri, 20 august, la ora prânzului, nu sosise nici un răspuns de la dl. acad. Berindei la scrisoarea ce i-a adresat la 5 august a.c.
Mircea Ciubotaru : invită pe membrii prezenţi ai Filialei să-şi exprime opiniile în această chestiune şi cere d-lui Gorovei să rezume observaţiile şi obiecţiile formulate de dl. Cătălin Hriban cu prilejul întâlnirii de lucru din 14 august a.c.: "sub raport strict formal, din punctul de vedere al procedurilor stabilite, lucrurile nu sunt clare. În acordul semnat de preşedintele CHGS-I cu conducerea CNHGS, la 29 decembrie 1998, se prevede (art.9) că, în caz de neînţelegere între beneficiari şi CHGS-I, se ajunge la arbitrajul CNHGS, proiectele divergente urmând a fi prezentate şi discutate în plenul CNHGS, în şedinţă publică. Or, la data aceea, prin <<Comisie Naţională>> se înţelegea numai grupul de membri din Bucureşti; de anul trecut, membrii Filialelor sunt, implicit, membri ai CNHGS. Aceasta înseamnă că, acum, întrunirea Comisiei Naţionale de Heraldică presupune şi prezenţa membrilor Filialelor ! Pe de altă parte, la ce fel de întâlnire este invitat dl. Gorovei ? Va fi o şedinţă publică, a Comisiei Naţionale ? Sau o întrunire numai a specialiştilor în heraldică şi sigilografie ? Sau numai a conducerii (Biroului) Comisiei Naţionale ? În oricare din aceste cazuri, putem delega pe dl. Gorovei – sau pot merge câţiva membri ai Filialei Iaşi – pentru a susţine punctul nostru de vedere. Dacă, însă, se doreşte o întâlnire neoficială, cu caracter personal, nu crede că ar fi oportun şi nici corect să delegăm pe cineva (oricine ar fi); dl. Gorovei poate da curs invitaţiei, dar nu ca reprezentant al nostru şi fără nici un mandat din partea Filialei noastre, putând să afirme acolo numai punctul său de vedere strict personal".
Marcel Lutic : cedarea la presiuni de acest fel, fără o bază ştiinţifică, ar putea crea un precedent periculos pentru viitor, ceea ce ar însemna scăderea nivelului ştiinţific al procesului de creare a armorialului nostru teritorial. Nu avem pentru ce să ne modificăm decizia deja formulată.
Petronel Zahariuc : în anii ’70, când s-au creat primele steme de judeţe şi municipii, doi specialişti de marcă ai Comisiei au avut de înfruntat presiunile factorului politic şi pe acelea ale ignoranţei din teritoriu; ca atare, au trebuit să accepte şi unele compromisuri explicabile. Acum, toată rezistenţa vine de la autorităţile locale, la fel de ignorante în materie de heraldică, dar şi de istorie. Lucrurile vor rămâne într-un punct mort, dacă nu se modifică adecvat legislaţia în vigoare (HG 64/1993). În cazul de faţă, nu avem nici un motiv întemeiat pentru a ne modifica decizia : dacă am face-o, ne-am bate joc de meseria noastră. Poziţia noastră trebuie să fie respectată; sau se doreşte, cumva, să se treacă peste punctul nostru de vedere şi să se lucreze fără noi ? CHGS-I nu-şi poate permite să subscrie în nici un fel la alterarea patrimoniului nostru heraldic pentru crearea unor pseudo-steme. Ne putem întreba de ce şi de data aceasta, ca şi în cazul stemei Iaşilor, în 1997, conducerea CNHGS se vădeşte tentată să pună la îndoială competenţa Filialei de la Iaşi şi să acorde credit unor opinii neîntemeiate ştiinţific. Pe de altă parte, niciodată specialiştii de la Iaşi n-au fost chemaţi să-şi spună părerea în problemele stemelor din Ţara Românească, Oltenia, Dobrogea, Transilvania. Pentru ce, prin urmare, se socoteşte că poziţia noastră este discutabilă şi, în consecinţă, negociabilă ?
Flavius Solomon : ar trebui să nu se dea curs unor invitaţii şi solicitări cu caracter personal, transmise pe căi neoficiale, pentru a evita crearea unei atmosfere de suspiciune prin ocolirea sistematică şi tot mai generalizată a regulilor general acceptate.
I. Caproşu : lucrurile trebuie lămurite din punct de vedere legislativ. Susţine punctul de vedere exprimat de dl. Hriban. În cazul unei întruniri de specialişti, ar trebui să meargă la Bucureşti cei câţiva membri ai Filialei Iaşi cu preocupări în domeniu. Nu mai avem ce discuta asupra fondului problemelor stemei de la Roman şi pentru ultima oară să se pună la vot decizia noastră în acest caz. Oraşul Roman are cea mai frumoasă şi mai autentică stemă din Moldova : este inacceptabil să o alterăm. Nu se poate face nici o concesie în acest caz. Asemenea lucruri nu se stabilesc prin vot popular. Trebuie să se ceară cu fermitate respectarea atribuţiilor şi competenţei noastre. În nici un caz nu ne putem lega numele de sacrilegii de acest fel.
Ştefan S. Gorovei întreabă pe dl. Caproşu dacă, afirmând acestea, socoteşte că ar fi mai eficient ca Filiala Iaşi să aibă puteri depline pentru avizarea definitivă a stemelor pentru Moldova, ceea ce ar însemna abrogarea art. 9 din acordul dintre CNHGS şi CHGS-I.
I. Caproşu răspunde afirmativ, explicând că, în aceste probleme, decizia nu trebuie să aparţină unei singure persoane sau unui grup restrâns de la "centru".
Maria Magdalena Székely : din câte ştim, Biroul CNHGS este, în acest moment, descompletat, prin decesul heraldiştilor Dan Cernovodeanu şi J. N. Mănescu şi prin indisponibilitatea d-nei Maria Dogaru. Ca urmare, ar fi necesară refacerea acestei structuri care să asigure, eventual, medierea în caz de divergenţă, în spiritul art.9. Pe de altă parte, însă, această mediere nu se mai potriveşte cu actuala situaţie : acum, suntem şi noi membri ai CNHGS, deci o parte integrantă a ei, cu drepturi depline. Noi nu am ridicat nici un fel de obiecţii la unele steme din Banat, Transilvania şi Ţara Românească pe care, din punct de vedere heraldic, le considerăm rebuturi (Călan, Haţeg, Hunedoara, Orăştie, Slobozia, jud. Bihor, jud. Bistriţa etc.). E drept că nici nu ne-a cerut nimeni opinia.
Mircea Ciubotaru : în aceste condiţii, ar trebui să se creeze o nouă structură pentru avizarea heraldicii teritoriale, cu câte 3 specialişti (heraldişti şi istorici) de la Bucureşti, Iaşi şi Cluj, în acest fel concretizându-se şi noua componenţă a CNHGS, rezultată în urma absorbţiei filialelor.
Anton Coşa : o situaţie similară cu aceea de la Roman se conturează la Bacău, în urma unui concurs prin care s-a validat, de către organele locale, tot un rebut heraldic.
Mihai-Ştefan Ceauşu : stema Romanului a făcut de mai multe ori obiectul unor  discuţii în şedinţele noastre. Părerile s-au exprimat, s-au confruntat, s-au decantat până când Filiala Iaşi şi-a format punctul de vedere propriu, unitar, exprimat în adresele trimise la Roman. Ca urmare, nu vede utilitatea unei reveniri asupra fondului problemei. "Pledoaria" reprezentanţilor municipiului Roman a pus în evidenţă un amatorism agresiv şi prezumţios, arătând că, de fapt, singura soluţie pentru care există argumente temeinice e aceea susţinută de CHGS-I. Nu ni se poate cere să revenim asupra ei : ar fi o dovadă de neseriozitate. Ar fi de mirare ca şi conducerea CNHGS – după ce, la 2 iulie, a aderat la punctul nostru de vedere – să-şi modifice opinia în urma presiunilor venite de la Roman.
Mircea Ciubotaru : hotărârile pe care le vom lua acum vor fi valabile pentru toate situaţiile similare care ar putea apărea în viitor. Propune să se voteze separat în următoarele chestiuni : 1. cu privire la stema Romanului, dacă se menţine sau nu decizia anterioară a CHGS-I; 2. în cazul unei medieri, în ce cadru va avea loc, cine va participa din partea noastră şi cu ce mandat; 3. care va fi poziţia CHGS-I în cazul eludării opiniei noastre.

În urma discuţiilor, cei prezenţi s-au exprimat astfel :
1. se votează, în unanimitate, menţinerea fermă a deciziei exprimate anterior;
2. dacă întâlnirea solicitată de dl. acad. Berindei va avea loc la Bucureşti, putem să desemnăm 3 delegaţi, cu condiţia ca şedinţa să aibă un caracter organizat, în sensul celor consemnate mai sus şi cu mandatul imperativ exprimat la punctul 1; CHGS-I nu va delega o persoană să participe la o discuţie cu caracter neoficial; votul este unanim;
3. dacă opinia CHGS-I nu este respectată, în acest caz sau în altul viitor, ea îşi va suspenda activitatea în domeniul avizării stemelor pentru judeţele Moldovei (până la o eventuală modificare a actualului cadru legislativ), rezervându-şi dreptul de a-şi exprima public, de fiecare dată, punctul său de vedere; votul este unanim.
Mircea Ciubotaru : un exemplar al acestui proces-verbal va fi trimis preşedintelui CNHGS.
Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal.

Pentru conformitate,
                                                Dr. Mircea Ciubotaru, vicepreşedinte al CHGS-I,
preşedinte de şedinţă


Este, probabil, necesar să se înfăţişeze, cu toată limpezimea, temeiurile acestei poziţii, care, altminteri, poate să pară şi curioasă, şi nejustificată.
Activitatea de până acum a Filialei din Iaşi a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române este cea care îndrituieşte poziţia aceasta fermă şi tot ea este aceea care obligă, moralmente, pe toţi membrii Filialei ieşene să apere solidar respectiva poziţie. Şi, dacă este vorba de activitate, graiul cel mai iute convingător este acela al cifrelor. Întemeiată în primăvara anului 1993, CHGS-I şi-a început activitatea cu şedinţa de comunicări din 19 octombrie 1993; de atunci şi până la sfârşitul anului 2001, s-au ţinut 85 de şedinţe, dintre care 69 au fost şedinţe de comunicări; în cadrul acestora din urmă, s-au citit 140 de comunicări - 103 de genealogie (incluzând şi prosopografia, antroponimia, istoria familială etc), 24 de heraldică şi 13 de sigilografie. Titlurile acestor comunicări se regăsesc în dările de seamă publicate periodic în revista "Arhiva Genealogică" până la anul academic 1997-1998 inclusiv, şi apoi în acest Buletin. Imediat după constituirea sa, CHGS-I şi-a asumat organizarea simpozioanelor (ulterior, congreselor) de genealogie (apoi şi de heraldică): cele din 1993-1999, şapte la număr, în cadrul cărora s-au prezentat 375 de comunicări. Şi dacă numărul poate fi neconvingător, trebuie spus, imediat, că marea majoritate a acestor comunicări au văzut sau vor vedea şi lumina tiparului în revistele "Arhiva Genealogică" şi "Herb". Începând din 1994, sub aceeaşi egidă s-au organizat şi dezbaterile privind heraldica teritorială românească (octombrie 1994, octombrie 1997 şi septembrie 2000) - singurele de acest gen în România şi prin care CHGS-I şi-a demonstrat interesul şi ataşamentul pentru heraldica teritorială, şi, deopotrivă, spiritul constructiv şi deschis în care înţelege să lucreze şi mai ales să conlucreze. De pe această poziţie, se poate cere nu numai respectul celorlalţi, dar şi reciprocitate.


Starea  Institutului

La 25 decembrie 2001, Institutul numără 152 de membri care locuiesc în România, ca şi în Belgia, Canada, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Republica Moldova şi Ucraina. Cifra ar fi fost mai mare, dar 11 membri au decedat şi tot atâţia - din motive asupra cărora nu stăruim - s-au retras (ori au fost declaraţi retraşi). Însă chiar şi această cifră se va mai reduce, atunci când - aplicându-se hotărârile Adunării Generale în materie de cotizaţii (cf. acest Buletin, p.3, pct.4) - se vor anunţa noi retrageri ca urmare a neplăţii cotizaţiilor pentru mai mult de patru trimestre.
Se încheie, astfel, cel de-al treilea an de viaţă a Institutului "Sever Zotta". O inventariere a rezultatelor din acest răstimp e, poate, prematură: sunt, încă, direcţii şi activităţi care abia se conturează, în străduinţa noastră de a clădi încet şi în deplină siguranţă. În absenţa unui sediu propriu şi cu mijloace financiare care nu îngăduie apelul la servicii plătite, numai devotamentul necondiţionat al câtorva oameni asigură depăşirea feluritelor greutăţi. Din păcate, răspunsurile la aceste eforturi sunt - cu câteva excepţii de solidară generozitate - mai degrabă palide şi şovăielnice.


Donaţii  şi  donatori

S-au primit cărţi, reviste, documente şi fotocopii de documente de la doamnele Georgeta Filitti, Elena Istrăţescu, Anca Neculce şi de la domnii Ion M. Cantacuzino, Costin Clit, Nicolas Enache, Ilie Luceac, Marin Rotaru, Maria Magdalena Székely, Silviu Tabac, Claudius von Teutul, Ion Varta.


Noi membri

În şedinţele din 9 octombrie şi 13 noiembrie 2001, Comitetul Director a avizat cooptarea de noi membri: Matei Chiliman Juvara, Radu Ciuceanu, Roxana Diaconescu, Laura-Rozina Guţanu, Maricica Ifrim, Elena Istrăţescu, Ilie Luceac, Viorel Rus şi Radu-Alexandru State (cu începere de la 1 octombrie 2001).



C h i t a n ţ ă

S-a primit de la d-___  _________________________  suma de _________ lei, reprezentând cotizaţia pentru trim._______/2001.

Restanţele totalizează suma de ______________ lei, reprezentând cotizaţia aferentă trim. _____________________, (re)calculată la nivelul trimestrului IV al anului în curs (v. anunţurile din p.16).

Membrii Institutului sunt rugaţi să consulte Regulamentul cotizaţiilor, publicat în numărul 1-2/2000 al Buletinului (p. 4-5).


În primul trimestru al anului 2002, taxa de înscriere ca membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică "Sever Zotta" - în condiţiile prevăzute de articolul 8 din Statute - este de 96.000 lei, iar cotizaţia lunară este de 32.000 lei.



În spiritul art. 12, § (a), din Statute, refuzul de a achita cotizaţia lunară este considerat ca notificare simbolică a renunţării la calitatea de membru al Institutului "Zotta".
Neplata cotizaţiei lunare atrage o atenţionare (după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre), iar după un an conduce la radierea automată din evidenţele Institutului (Regulamentul cotizaţiilor, art. 11 şi 12).

Precizări  foarte  necesare

Chitanţa care se află, în fiecare număr al Buletinului nostru, în josul penultimei pagini, înscrie, atunci când este cazul, totalul restanţelor, cu precizarea cărui trimestru (sau căror trimestre) le corespund acele restanţe. Respectiva sumă înseamnă, însă, datoria calculată la nivelul trimestrului în curs şi, ca atare, ea rămâne valabilă numai până la sfârşitul acelui trimestru; neachitată în acest termen, ea se recalculează la nivelul trimestrului în care se face plata, conform art.10 din Regulamentul cotizaţiilor, publicat în acest Buletin, 1-3/2000, p.5. Membrii Institutului sunt rugaţi să ţină seamă de acest lucru, înainte de a solicita recalculări sau restituiri.


Trimiterile poştale de orice fel (scrisori, colete, mandate etc.) vor fi expediate
folosindu-se exclusiv următoarea adresă : Ştefan S. Gorovei, Institutul "Sever Zotta",
Oficiul poştal 1, Căsuţa poştală 32,  6600 IAŞI.
Tel. 032 - 21.86.77                      E-mail: rer_genealog@mail.dntis.ro

Ne puteti citi si pe Internet : 
www.irgh.org


Acest Buletin se distribuie gratuit membrilor Institutului Român de Genealogie şi Heraldică "Sever Zotta", costul său şi taxele de expediţie fiind incluse în cotizaţie. Distribuirea este oprită automat după trei trimestre de neplată a cotizaţiei lunare.
Buletinul poate fi cumpărat de orice persoană interesată, preţul său fiind întotdeauna 1/10 din cuantumul cotizaţiei pentru întregul trimestru în curs. Preţul acestui număr este de 9000 lei.

sus

© Institutul Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" 2001 -ISSN 1582-2206 
Ultimul update din 2 februarie 2002/cvt